Rezervaţia naturală Cheile Zărneştilor este o rezervaţie de tip geologic mixt situată în judeţul Braşov, fiind o arie protejată din interiorul Parcului Naţional Piatra Craiului.
Parcul Naţional Piatra Craiului deţine o zonă specială de conservare, unde se află patru zone carstice: Cheile Zărneştilor sau Prăpăstiile Zărneştilor pe teritoriul judeţului Braşov; Cheile Dâmbovicioarei; Cheile Brusturetului; Cheile Dâmboviţei pe teritoriul judeţului Argeş.
Tot aici există o arie de protecţie cu o suprafaţă de 1,5 ha, cu caracter de monument al naturii: Peştera Liliecilor, o zonă cu suprafaţa de aproximativ 1.200 ha, pe care păşunatul este interzis şi 683 ha de rezervaţie ştiinţifică.
Rezervaţia naturală Cheile Zărneştilor cu o suprafaţă de 109,80 ha a fost desemnată rezervaţie naturală în 1938 şi a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000. Datorită peisajului stâncos, rezervaţia este numită şi „Prăpăstiile Zărneştilor” şi reprezintă un impresionant defileu, lung de aproximativ 5 km situat în partea de nord-est a masivului Piatra Craiului.
Cheile încep pe pârâul Vlăduşca şi continuă până în dreptul satului Măgura. Mergând la pas, parcurgerea peisajelor spectaculoase oferite de Prăpăstiile Zărneştilor se poate face în 45 de minute.
Pereţii verticali din calcar, care pe alocuri se apropie până la 5-6 metri, au înălţimi cuprinse de 100-200 m. În unele zone, Cheile oferă sectoare umbrite de-a lungul întregii zile. În pereţii defileului au fost amenajate zeci de trasee pentru amatorii de alpinism şi escaladă, cel mai lung având 115 metri.
Accesul în defileu se face din localităţile Zărneşti, Peştera. În apropierea cheilor se află situată cabana Curmătura, importantă bază de plecare în traseele din Piatra Craiului. Turiştii sunt întotdeauna impresionaţi de atracţiile turistice ale defileului: peşterile (Peştera Mare din Prăpăstii, Peştera Mică din Prăpăstii), precum şi cele câteva izbucuri, din care Fântâna lui Botorog şi Fântânile Domnilor.
Cheile Zărneştilor sunt străbătute de Râul Mare, care, datorită permeabilităţii calcarelor, dispare pe unele porţiuni, urmând să apară la ieşirea din chei. În bazinul hidrografic al acestui râu s-au format 21 de peşteri. O perspectivă generală asupra cheilor este oferită de platoul învecinat Măgura. De asemenea, la capătul cheilor se ajunge la locul numit „La Table”, unul dintre punctele de urcare pe creasta Pietrei Craiului. (Text: Agerpres, Foto: alpinet.org, summitpost.org, 4.bp.blogspot.com, Video:youtube.com)
