Municipiul Blaj este situat în vestul Podişului Târnavelor, în aşa-zisul Podiş al Blajului, la confluenţa Târnavei Mari cu Târnava Mică şi la 260 m altitudine. Aşezat aproximativ în mijlocul ţării, în judeţul Alba, Blajul se află la o distanţă de 364 km de Bucureşti şi 103 km de Cluj-Napoca.
Descoperirile arheologice din zona Dealului Hula confirmă existenţa unei necropole datând din Epoca fierului, aparţinând Culturii Ciumbrud (secolele VII-VI î.Hr.).
Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1271, localitatea fiind numită „terra” sau „villa Herbordi”. Regele Ungariei, Ştefan al V-lea, aproba, într-o diplomă, contractul prin care Teel din Braşov vindea comitelui Chyel din Calnic „terra seu villa Herbordi vajvodae” (pământul sau satul voievodului Herbord), localitate aşezată între cele două Târnave, unde aceste două râuri se unesc. Numele localităţii provine, de fapt, de la Blasiu, fiul lui Hebord.
În 1313, Blajul este consemnat drept „Terra Blasii filii Herbordi”, iar în 1346 – sub numele de „Balazsfalva”. Spre sfârşitul secolului al XIV-lea, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg i-a donat domeniul Blajului lui Blasiu Cserey, pentru meritele deosebite în luptele cu turcii. Domeniul a trecut în stăpânirea mai multor feudali, iar, la începutul secolului al XVI-lea, a ajuns în proprietatea familiei Bagdi, care, în 1535, a construit aici un palat, ce a servit drept sediu al reşedinţei episcopale. În 1617, localitatea a primit dreptul de a ţine târguri săptămânale.
La 27 octombrie 1687 s-a încheiat Tratatul de la Blaj, dintre Imperiul Habsburgic şi Principatul autonom al Transilvaniei, prin care Imperiul recunoştea privilegiile ţării şi domnia ereditară a lui Mihail Apafi, iar Transilvania se obliga la plata a 700.000 de florini. Prin declaraţia din 1688 a Dietei Transilvaniei, Transilvania renunţa la suzeranitatea Porţii şi accepta protecţia Austriei.
În 1737, episcopul unit Ioan Inochentie Micu-Clein a mutat reşedinţa Episcopiei Greco-Catolice de la Făgăraş la Blaj, palatul ridicat de familia Bagdi devenind reşedinţă episcopală.
Ioan Inochentie Micu-Clein a devenit, astfel, nu numai un apărător al bisericii sale, ci şi un adevărat promotor al luptei politice naţionale şi al dezvoltării culturale a localităţii. În cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Blajul era cel mai important centru de cultură şi de învăţământ românesc din Transilvania. Aici s-au înfiinţat o tipografie, un Seminar, Şcoala latinească şi Şcoala de obşte, transformată ulterior în Şcoala normală. Un rol deosebit l-a avut înfiinţarea, la Blaj, a unuia dintre principalele centre ale Şcolii Ardelene, puternică mişcare iluministă transilvăneană, generată de unirea mitropoliei românilor ardeleni cu Biserica Romano-Catolică, în urma căreia a luat naştere Biserica Română Unită cu Roma.
Reprezentanţii Şcolii Ardelene, printre care: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Ion Budai Deleanu, Ioan Molnar-Piuariu etc., au adus argumente istorice şi filologice pentru susţinerea latinităţii poporului român, contribuind nu numai la emanciparea spirituală şi politică a românilor transilvăneni, dar şi la a celor de peste munţi. Astfel, Blajul s-a aflat, în anul 1848, în centrul evenimentelor revoluţionare. La Adunarea Naţională de pe Câmpia Libertăţii (3/15 mai 1848), românii transilvăneni au adoptat programul de revendicări privind drepturile inalienabile ale poporului român şi au protestat faţă de unirea Transilvaniei cu Ungaria.
În perioada 1926-1950, Blajul a fost capitala judeţului Târnava Mică.
Blajul a fost declarat municipiu la 15 mai 1993.
Printre principalele puncte de interes ale municipiului se află: Palatul episcopal (construit în 1535), în care se află, în prezent, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Catedrala greco-catolică cu hramul „Sfânta Treime” (1738-1745), Biserica parohială „a grecilor” cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” (1770), ansamblul comemorativ al Adunării de la Blaj, care constă dintr-un obelisc şi un grup statuar alcătuit din 32 de personalităţi istorice şi culturale, etc.
Municipiul Blaj număra, la Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011, 20.630 de locuitori. (Text: Agerpres, Foto: primariablaj.ro)
