Suprafaţa: 4.765,8 kmp
Numărul oraşelor şi municipiilor: 4 (Brăila, Ianca, Făurei, Însurăţei)
Numărul comunelor: 40
Numărul satelor: 140
Judeţul Brăila este situat în regiunea Muntenia, în sud-estul României. Se învecinează cu judeţele Vrancea şi Galaţi la nord, Tulcea la est, Constanţa şi Ialomiţa la sud şi Buzău la vest.
Conform Recensământului Populaţiei din 2011, populaţia stabilă a judeţului Brăila este de 321.212 persoane. Populaţia stabilă a celor mai importante oraşe este următoarea: municipiul Brăila (180.300 persoane), oraşul Ianca (10.340 persoane) şi oraşul Însurăţei (6.530 persoane). În municipii şi oraşe, populaţia stabilă se cifrează la 200.765 persoane, reprezentând 62,5% din totalul populaţiei.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 303.090 persoane, din care s-au declarat români 291.900 persoane (96,31%). Numărul celor care s-au declarat romi a fost de 8.555 persoane (2,82%). Alte grupuri etnice sunt: ruşi-lipoveni (1.940 persoane), turci (184 persoane), greci (182 persoane).
Judeţul Brăila este situat într-o zonă de câmpie, ocupând o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Câmpia Bărăganului şi mici porţiuni din Câmpia Sălcioara şi Câmpia Buzăului. Prin urmare, relieful este în general uniform, străbătut de ape curgătoare, crovuri şi depresiuni lacustre, pe alocuri. Reţeaua hidrografică poartă amprenta reliefului alcătuit din câmpuri relativ netede, cu lacuri temporare sau permanente.
Cea mai importantă arteră hidrografică a judeţului este Dunărea cu cele două braţe principale: Braţul Măcin (Dunărea Veche) spre Dobrogea şi Braţul Cremenea, spre Câmpia Brăilei, închizând la mijloc Balta Brăilei, în prezent îndiguită. Dunărea prezintă o importanţă economică, atât pentru alimentarea cu apă a municipiului Brăila, cât şi pentru sistemele de irigaţii. Râul Siret delimitează partea de nord a judeţului Brăila, pe o lungime de 50 km. La Voineşti, primeşte ca afluent râul Buzău, care străbate teritoriul judeţului pe o lungime de 126 km. Între Jugureanu şi Gura Călmăţui, pe o distanţă de 84 kilometri, curge râul Călmăţui, amenajat în cea mai mare parte pentru irigaţii.
În judeţ se află lacuri de stepă şi de luncă. În categoria lacurilor cantonate în marile depresiuni de tasare sau crovuri se numără: Ianca 332 ha, Plopu 300 ha, Lutul Alb 357 ha. O altă categorie, cuvete lacustre, o formează limanurile fluviatile: Jirlău 1086 ha, Câineni 74 ha, Ciulniţa 92 ha. Lacurile de meandru şi de braţ părăsit se găsesc mai ales în lunca Dunării (Blasova 400 ha, Japşa Plopilor 76 ha), pe terasa Calmăţuiului (Sărat Batogu, Bentu Batogu), precum şi în apropiere de Brăila (Lacu Sărat). Apele din Lacu Sărat, Sărat Batogu, Tătaru-Câineni şi Movila Miresii prezintă proprietăţi terapeutice, Lacu-Sarat şi Câineni fiind şi numele unor staţiuni balneoclimaterice. În judeţul Brăila se află şi lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigaţiilor (Maxineni, Grădiştea, Însurăţei, Ulmu, Brotăcelu) şi de acumulare (Galbenu, Sătuc pe pârâul Valea Boului, precum şi Mircea Vodă pe Buzoel Nord).
Resursele subsolului sunt reprezentate de rezerve de hidrocarburi lichide şi gazoase de la Ianca, Bordei Verde, Ulmu, Jugureanu. În plus, depunerile de loess formează materia primă pentru ceramica inferioară, iar nămolurile terapeutice ale lacurilor sărate constituie baza tratamentului balnear. Solurile de cernoziom ocupă 75% din teritoriul judeţului.
Din suprafaţa totală a judeţului, terenurile agricole deţin peste 84%. Numai Insula Mare a Brăilei măsoară 60.160 ha, teren scos din inundaţiile periodice provocate de Dunăre, potrivit informaţiilor publicate de Consiliul Judeţean.
Ariile naturale protejate de interes naţional din judeţul Brăila: Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (în lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea, 17.529 ha), Rezervaţia naturală Lacul Jirlău Vişani (838,66 ha), Rezervaţia naturală Pădurea Camniţa. Lista ariilor protejate de interes judeţean cuprinde: Popina Blasova-monument al naturii, Rezervaţia Forestieră Pădurea Viişoara. (Text: Agerpres, Foto: panoramio.com, infopensiuni.ro)
