Anul acesta, la 13 martie, este marcată Ziua mondială a somnului, prin care se urmăreşte conştientizarea impactului tulburărilor de somn. Marcată în preajma zilei echinocţiului de primăvară, începând cu 2008, Ziua mondială a somnului a devenit un eveniment internaţional, care în acest an este axat pe problemele cauzate de insomnie.
Evenimentul este o celebrare a somnului, dar şi un apel pentru a avea un somn sănătos, care împreună cu o dietă echilibrată şi exerciţii fizice adecvate, înseamnă sănătate şi bună dispoziţie.
Ziua mondială a somnului este coordonată de Asociaţia Mondială a Medicinei Somnului (AMMS), ce are ca scop conştientizarea tulburărilor de somn, cu ajutorul unui specialist în domeniu. Cele mai multe tulburări de somn pot fi prevenite sau tratate, dar mai puţin de o treime din suferinzi recurg la ajutor profesionist.
Tulburările de somn constituie o problemă globală ce ameninţă sănătatea şi calitatea vieţii pentru 45% din populaţia lumii. O mai bună înţelegere a condiţiilor necesare pentru un somn bun, un tratament adecvat obţinut în urma controalelor la specialiştii în domeniu ar conduce la o scădere a efectelor negative prin reducerea tulburărilor de somn.
Asociaţia Mondială a Medicinei Somnului a emis 10 reguli de igienă pentru a avea un somn natural şi sănătos. Condiţiile de mediu, precum temperatura, zgomotul, lumina, un pat confortabil şi dispozitivele electronice pot modifica somnul. Importantă pentru calitatea somnului este şi menţinerea unei respiraţii regulate în timpul somnului.
Întreruperea frecventă a funcţiei respiratorii, în perioada de somn, reprezintă o tulburare omniprezentă şi comună numită apnee în somn, care afectează 17% dintre bărbaţi şi 9% din femeile de vârstă mijlocie şi peste, la nivel mondial, potrivit AMMS. Un număr deloc neglijabil din accidentele mortale de pe autostrăzi, provocate de adormirea la volan au fost asociate cu tulburări ale somnului, persoanele care suferă de apnee în somn fiind de 6 ori mai expuse riscului de a fi implicate într-un accident de maşină din cauza oboselii.
Tulburările de somn reprezintă un factor de risc şi pentru anumite stări mentale, precum depresia şi anxietatea. Imposibilitatea de a obţine un somn de calitate poate reduce capacitatea de concentrare, lipsa de atenţie, precum şi scăderea capacităţii de muncă, în timp ce riscul de accidente creştere. Pornind de la aceste aspecte, această zi reprezintă o oportunitate de a organiza diverse activităţi pentru a informa populaţia atât asupra riscurilor lipsei somnului, cât şi a paşilor ce trebuie făcuţi pentru a obţine un somn de calitate.
Între 21-25 martie 2015, se desfăşoară cel de-al şaselea Congres mondial axat pe medicina somnului organizat la Seul, în Republica Coreea. Potrivit statisticilor, nevoia de somn diferă de la o persoană la alta, între 4 şi 11 ore pe noapte.
În medie, 10% din populaţia lumii este mulţumită cu 6-7 ore de somn pe noapte, iar 15% are nevoie de mai mult de 9 ore. Copiii au nevoie, de obicei, de mai mult somn, în timp ce oamenii în vârstă se mulţumesc cu mai puţin. Factorii geografici joacă şi ei un rol important. Astfel, oamenii care locuiesc la munte dorm un pic mai mult, în timp ce oamenii de la malul mării dorm mai puţin. (Text: Agerpres, Foto: alquranclasses.com)
