La 21 iunie 2016, este aniversată Ziua mondială a Soarelui. Este o sărbătoare anuală instituită de Societatea Internaţională pentru Energie Solară şi are drept scop principal popularizarea posibilităţilor de utilizare a energiei solare.
Pe lângă aspectul economic, Ziua mondială a Soarelui are semnificaţii astronomice, căci data de 21 iunie coincide cu cea mai lungă zi din an, ziua solstiţiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice.
Energia solară stă la baza întregii vieţi de pe Pământ şi reprezintă aproximativ 420 trilioane kWh, potrivit www.rets-project.eu, site-ul Renewable Energies Transfer System, o comunitate europeană ce încurajează utilizarea energiilor regenerabile.
Conform sursei citate, această cantitate de energie generată de Soare este de câteva mii de ori mai mare decât cantitatea totală de energie utilizată de toţi oamenii. Radiaţia solară, împreună cu celelalte surse secundare de energie, cum ar fi energia vântului şi energia valurilor, electricitatea hidro şi biomasa, reprezintă cea mai mare parte din energia provenită din sursele regenerabile disponibile pe Pământ.
Producerea de energie electrică din energie solară se bazează pe instalaţii termice şi pe panourile fotovoltaice. O listă parţială a aplicaţiilor energiei solare cuprinde încălzirea şi răcirea spaţiului cu ajutorul arhitecturii solare, furnizarea de apă potabilă prin distilare şi dezinfecţie, iluminatul, producerea de apă caldă, gătitul cu ajutorul energiei solare şi căldura de proces de înaltă temperatură utilizată în scopuri industriale. Pentru a utiliza energia solară, se folosesc de obicei panourile solare.
Potrivit unui raport publicat la 31 mai 2016 de REN 21, o coaliţie internaţională care regrupează guverne, asociaţii profesionale din domeniul energiilor regenerabile şi instituţii financiare, în anul 2015 a fost investită o sumă record de 286 miliarde de dolari, la nivel mondial, pentru energii regenerabile, cu 13 miliarde de dolari mai mult decât în 2014. Energia solară a fost principalul beneficiar, atrăgând investiţii de aproape 150 de miliarde de dolari, mai mult decât toate celelalte tehnologii cumulate, exceptând energia hidro.
Trecând la dimensiunea astronomică şi calendaristică a Zilei mondiale a Soarelui, în 2016, solstiţiul de vară are loc la 21 iunie, la ora 01:34. Denumirea de solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Crepusculul are durata maximă din an, iar, la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.
Solstiţiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălţime faţă de ecuator. Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele 2 emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.
După momentul solstiţiului de vară, durata zilei începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul se derulează în sens invers.
Potrivit astronomilor, Soarele este o sferă gazoasă gigantică, în vârstă de patru miliarde şi jumătate de ani, stea care pluteşte pe un braţ spiralat al Căii Lactee, printre miliarde de alte stele. Soarele are un diametru de 139.000.000 km şi o masă de 2 miliarde de tone. Temperatura la suprafaţa Soarelui este de aproximativ 5.500 grade Celsius şi în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius. În compoziţia Soarelui sunt incluse hidrogenul, heliul, carbonul, azotul, oxigenul, neonul, fierul şi alţi atomi grei, potrivit www.astro-urseanu.ro.
Ziua Mondială a Soarelui a fost marcată pentru prima dată în România în 1997. (Text: Agerpres, Foto: hope-project.org)
