La 25 octombrie, este sărbătorită Ziua Armatei României. Cu această ocazie, va fi arborat Drapelul naţional la sediile instituţiilor militare, se va ridica Marele Pavoaz la bordul navelor militare maritime şi fluviale şi vor fi organizate ceremonii militare şi activităţi comemorative în toate garnizoanele din ţară, în teatrele de operaţiuni şi în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai Apărării.
Militarii români din teatrele de operaţii sărbătoresc această zi prin organizarea unor ceremonii militare şi a unor activităţi culturale şi sportive, la care vor fi invitaţi şi parteneri din coaliţiile multinaţionale.
Armata României participă cu efective la diverse misiuni internaţionale de combatere a terorismului, de sprijinire a păcii sau umanitare. Majoritatea lor activează sub egida NATO, al cărei membru România este din 29 martie 2004.
Prima acţiune de luptă a Armatei României în afara graniţelor naţionale, de după Revoluţia din 1989, a început la 8 martie 1996, alături de contingentele armatelor statelor membre NATO şi partenere, în teatrul de operaţii din Bosnia-Herţegovina, cu Batalionul 96 Geniu. În anul 2000, Armata României şi-a început participarea la misiunea NATO KFOR din provincia Kosovo, cu personal de stat-major şi, ulterior, cu subunităţi specializate, de nivel de companie.
România a dislocat, în iulie 2002, în Afganistan, primul batalion de infanterie format din 405 militari, sub comanda Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate. Iulie 2003 a marcat începutul contribuţiei militare româneşti la Operaţiunea ”Iraqi Freedom”.
În ziua de 17 septembrie 1996, Armata României a pierdut primul militar în teatrele de operaţii de după 1990. Sublocotenentul post-mortem Remus Brânzan a făcut parte din Brigada 10 Geniu, primul contingent militar din ţara noastră care a participat la o misiune internaţională de menţinere a păcii, în Bosnia şi Herţegovina.
Începând cu 1996 şi până în prezent, 30 de militari români au murit în teatrele de operaţiuni, iar alţi peste 140 au fost răniţi..
Cu prilejul Zilei Armatei României din 2010, a fost dezvelit, în Parcul Tineretului din Capitală, Monumentul Eroilor militari români căzuţi la datorie, în prezenţa preşedintelui României.
***
Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. 25 octombrie 1944 semnifică data eliberării totale a teritoriului naţional de sub ocupaţie hortysto-fascistă. Ultimele oraşe eliberate au fost Satu Mare şi Carei.
Eliberarea întregului teritoriu naţional s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajaţi nemijlocit în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia, au fost ucişi sau răniţi circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari, dintre care 76.275 prizonieri.
Eliberarea părţii de nord-est a Transilvaniei nu a însemnat şi încetarea luptelor duse de Armata României, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Naţiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, până la victoria finală.
”Ajunse la frontieră din 1940, diviziile noastre – menţiona comunicatul Marelui Stat Major din 25 octombrie 1944 – sunt gata de un nou efort şi de noi lupte alături de marii noştri aliaţi, până la înfrângerea totală a forţelor germano-maghiare”. (Text: Agerpres, Foto: stiri.tvr.ro, agerpres.ro)
