Zăbicul, prăjitura olteanului sărac

zabic

În perioada dintre cel de-Al Doilea Război Mondial şi Colectivizare, în satele de câmpie din judeţul Mehedinţi se pregătea zăbicul sau „prăjitura olteanului sărac”. Mâncarea aceasta tradiţională se utilizează tot mai rar în prezent, fiind înlocuită de produse de cofetărie/patiserie moderne, produse în bucătăriile de lux.

Vetuţa Munteanu, de 81 de ani, din Valea Copcii, comuna Şimian, cea mai mare din judeţul Mehedinţi, susţine că prăjitura a cărei mod de preparare i l-a transmis mama ei, este mai sănătoasă decât toate „bunătăţile” oferite de cofetari. În primul rând, nu conţine E-uri. Este savuroasă şi – vorba lui Marin Sorescu – „este o mâncare absolut fenomenală”.

Reţeta pe care o ştie bătrâna de preparare a zăbicului este cunoscută de toate femeile în vârstă din judeţ. Din fericire, ea se deosebeşte fundamental de cele promovate pe Internet sau în catalogul cu meniuri ale pensiunilor sau restaurantelor.

„Acolo, zabicul se prepara ca mămăliga. Reţeta originală este altcumva: se iau felii de mălai copt la ţest sau cuptor şi se rup în bucăţi mici, cu coajă cu tot şi se pun într-o raină de tuci, unde s-a pus un strat de ulei cât să-i acoperă fundul, dar numai după acesta este încins. Şi se amestecă cu făcăleţu, continuu, să nu se prindă şi pentru ca uleiul să fie absorbit de bucăţile de mălai”, spune Vetuţa Munteanu.

Ea crede că zabicul nu ar fi delicios „dacă după ce se prăjeşte timp de zece minute nu ai adăuga două ouă bătute, o mână de jumări sau câteva fărimituri de trandafir ce-i spune olteanu şi cârnaţ”. Zăbicul poate fi servit şi c-un pahar de vin „de toată românimea, că nu face rău şi ajută la slăbit şi la foame”.

„În satul ăsta al meu doar când este nedeea satului – Duminica Tomii – nu se pregăteşte zăbic, că e zi mare, vin neamurile şi trebuie să le pui pe masă bucate alese, nu cele tradiţionale„, a mai spus Vetuţa Munteanu, cea mai vârstnică femeie din Valea Copcii. (Text: Agerpres, Foto: ziarulactualitatea.ro)