Victor Babeş a introdus vaccinarea antirabică în România

victor-babesCelebrul medic, bacteriolog şi anatomopatolog Victor Babeş s-a născut la 28 iulie 1854, la Viena, tatăl său fiind Vincenţiu Babeş, cunoscut om politic din Banat. A efectuat studii medicale la Budapesta, precum şi la Viena, unde şi-a luat doctoratul în medicină în 1878.

În perioada 1882-1886 îşi continuă specializarea la München, Heidelberg, Strasbourg, Paris şi Berlin, alături de mari specialişti în bacteriologie ai vremii, precum Robert Koch, Rudolf Virchow şi Louis Pasteur.

A fost asistent (1874-1881) şi profesor (1885-1887) la Catedra de Histopatologie a Facultăţii de Medicină din Budapesta, precum şi profesor de anatomie patologică şi bacteriologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1887-1926).

În 1887, a pus bazele Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti — primul institut de cercetări ştiinţifice înfiinţat în ţara noastră, în cadrul căruia a organizat, în 1888, al doilea centru de vaccinare antirabică din lume, după cel creat de Louis Pasteur la Paris, conform dicţionarului ”Membrii Academiei Române” (2003). Este, totodată, membru fondator al Societăţii Anatomice din Bucureşti, înfiinţată în 1900. Victor Babeş a fost considerat de însuşi Pasteur drept unul dintre cei mai competenţi specialişti în aspectele legate de turbare.

Deschizător de drum în medicina şi biologia universale, creatorul şcolii româneşti de morfopatologie şi microbiologie, a publicat, în 1885, împreună cu savantul francez A.V. Cornil, cel dintâi tratat complet de bacteriologie din lume — ”Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie, l’anatomie et l’histologie pathologique des maladies infectieuses”.

A adus contribuţii de renume mondial în studiul turbării, leprei, difteriei, tuberculozei, pelagrăi, descoperind corpusculii virotici din celulele creierului animalelor turbate — ”corpusculii Babeş-Negri” — şi peste 50 de germeni patogeni noi. În literatura de specialitate bolile provocate de agenţii patogeni la animale au fost denumite ”babesiose” (”babesia bovis” şi ”babesia ovis”).

Victor Babeş a pus bazele experimentale şi clinice ale seroterapiei şi a introdus vaccinarea antirabică în România la numai trei ani de la iniţierea ei (tratament asociat: vaccin şi ser antirabic, cunoscut drept metoda românească de tratament antirabic). A formulat, în 1895, principiul serovaccinării, a introdus pentru prima oară în lume tehnica antibiogramei şi a preparat în laboratorul său diverse seruri şi vaccinuri pentru prevenirea şi combaterea în masă a unor boli transmisibile.

În 1892, publică împreună cu Gheorghe Marinescu şi Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulţi ani Analele Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti.

Creator al metodei experimentale în igiena românească, Victor Babeş a fost, totodată, unul dintre promotorii activi ai medicinei sociale din România, interesându-se îndeaproape de alimentarea cu apă a oraşelor şi satelor, organizarea măsurilor antiepidemice etc.

Rezultatele cercetărilor sale au fost făcute cunoscute lumii ştiinţifice din ţară şi străinătate printr-o serie de lucrări precum ”Die Lepra”, ”Bolile ţăranului român”, ”Die Pelagra”, ”Studii asupra combaterii holerei”, ”Anatomia patologică specială”, ”Cercetări asupra serului antidifteric”, precum şi prin articole apărute în reviste de specialitate.

Membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris, membru al Comitetului Internaţional pentru Combaterea Leprei din Paris, triplu laureat al Academiei de Știinţe din Paris, a fost distins cu premiile ”Montyon” şi ”Bréant”, precum şi cu Ordinul Legiunea de Onoare în grad de Ofiţer (Franţa). A fost membru corespondent (1 aprilie 1889), membru titular (11 martie 1893) şi vicepreşedinte (14 aprilie 1899 — 6 aprilie 1900; 8 octombrie 1918 — 11 iunie 1919) al Academiei Române.

Victor Babeş a murit la 19 octombrie 1926, la Bucureşti.

Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale din Bucureşti, spitalele de boli infecţioase din Craiova şi din Timişoara, precum şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara îi poartă numele, iar în Bucureşti se află Muzeul Memorial ”Prof. Dr. Victor Babeş”. (Text: Agerpres, Foto: metropotam.ro)