Mă bate gândul şi m-alungă
De pe retina ta de foc
Iar aşteptarea mea e lungă.
Sunt un nebun fără noroc.
M-ai întrebat încotro plec
Şi-ai vrut sa mergem împreună
Şi nu c-aş vrea ceva să şterg,
Dar am mers singuri, nu de mână.
Ai vrut poteci până la lună,
Cărări pe mare până-n zori
Dar norii negri când se-adună
Rămânem doar… simplii actori.
Vor trece ani şi ani de-acum
Te vei plimba pe alte străzi
Şi vei uita că pe-al meu drum
Ai pus redute, lănci şi gărzi.
Autor: Andreea Ghiocel
