Noaptea-n taină-mi toarce visul
Cete de luceferi vii.
Aşteptând tăcută clipa
Când la pieptu-mi ai să fii.
Să adaşti pentr-o secundă
Pentr-o viaţă sau un veac.
Să te ştiu atât de-aproape
Înger blând sau pui de drac.
Să te-alint doar cu silaba
Dorului de absolut.
Să-ţi cuprind în palme chipul
Şi cu drag să ţi-l sărut.
Să-ţi culeg din gânduri vise
Şi din lacrimi bucurii.
Să-ţi alint cu drag secunda
Cea în care ai să vii.
Să pot spune numai lumii
Că tu eşti aleasa mea.
Să-ngenunchi în faţa firii
Şi să-ţi dărui inima.
Să plesnească-n două clipa
De atâta fericire.
Să ne dăruiască nouă
Dreptul sfânt la nemurire.
Să-nchinăm pocale pline
De speranţe, împliniri.
Să ne doară de iubire
Sufletele de trăiri.
Să uităm ce-a fost trecutul
Nimeni nu-l poate schimba.
Să privim solemn în faţă
Dreptul de a ne avea.
S-aşezăm pe temelia
Ce în ani am construit.
Tot ce-au fost cândva doar vise
Rezultatul împlinit.
Şi tăcuţi sub sceptrul lunii
Să privim spre viitor.
Conştienţi fiind de faptul
Nimic nu-i întâmplător.
Autor: Florin-Cezar Călin
