creionul viselor
mi-a schiţat zâmbet
şi linişte fără riduri
păream o vară melancolică
ce-şi aştepta cireşii
să se pârguiască
la o – nsemnată cotitură de gând
păsări măiestre
ţâşneau din ochii mei
nerăbdători să te ştie
vânam răsărituri
între două tăceri
te-mbrăcam în cuvinte-nflorite
mi-erai şi târziu
şi etern
şi aproape
dar şi prea curând
Autor: Aura Popa
