Ai grijă să-nchizi uşa după tine,
Iar cheia s-o arunci spre zări cu stele,
Ca s-o găsesc prin gândurile mele
Şi să mai trec să văd dacă ţi-e bine.
Ai grijă să laşi totul în tăcere,
Aşa cum l-ai găsit când ai intrat,
Iar patul răvăşit şi neschimbat,
Să-ţi fie şi zidire şi durere.
Ai grijă să nu uiţi să stingi lumina
Şi să nu uiţi că bezna mă inspiră,
Cu vântul când ferestrele răsfiră,
Mă voi întoarce să-ţi ating privirea.
Ai grijă să te-mbraci când ninge-afară,
Nu voi mai fi ca să îţi fie cald,
Nu voi mai cerne clipe de smarald,
Din nebunia unui ceas de seară.
Ai grijă să-ţi laşi chipu-ntr-o poveste,
Pe lemnul mesei din sufragerie
Şi de mă voi întoarce voi mai scrie,
Despre ceva ce astăzi nu mai este.
Ai grijă să-nchizi uşa după tine,
Iar cheia s-o arunci spre zări cu stele,
Ca s-o găsesc prin gândurile mele
Şi să mai trec să văd dacă ţi-e bine.
Autor: Monica Lazăr
