Cantautorul Vasile Şeicaru s-a născut la 10 iulie 1951 în comuna Oancea, judeţul Galaţi. Este absolvent al Liceului cu program de educaţie fizică din Galaţi. A făcut sport de performanţă, fiind coleg de clasă cu Fiţa Lovin (campioană europeană la 800 m şi mondială la cros).
După liceu, a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică a Universităţii din Galaţi, cu specializarea înot. Timp de 7 ani a fost profesor de educaţie fizică în Galaţi.
„Am «învăţat» să cânt la chitară la Casa Pionierilor din Galaţi, unde de fapt n-am învăţat nimic. Am fost autodidact. Învăţam cântece de la radio, din filme şi de pe discuri. Prin clasa a 7-a, am avut prima chitară (de fapt, părinţii voiau să-mi cumpere un acordeon, dar eu l-am refuzat). Pe la 16 ani am avut şi prima trupă de rock, «Atletic». Cântam piese din Beatles şi din repertoriul altor trupe la modă pe atunci”, mărturiseşte artistul pe site-ul personal, seicaru.ro.
În 1968 a intrat ca solist vocal în formaţia «Cristal», alături de care, din 1970, a câştigat toate Festivalurile Artei Studenteşti şi au început să cânte vara la mare, la Costineşti. Cenaclul Flacăra a fost o rampă de lansare pentru Vasile Şeicaru. Aici a cântat din 1978 până în 1984, devenind cunoscut ca interpret şi compozitor de muzică folk.
„În Cenaclu am compus cele mai apreciate de public, dar şi cele mai valoroase cântece din repertoriul meu. Într-un mare procent, pe vremea aceea cântam cântece scrise pe versurile lui Adrian Păunescu”, spune artistul.
Prima piesă compusă (versuri şi muzică) de Vale – cum îi spun prietenii – a fost „Pădurea” (1968), urmată de „O clipă de aur”, cu care a câştigat mai multe premii. A compus, apoi, pe versuri ale unor cunoscuţi poeţi – Adrian Păunescu, George Ţărnea, Dan Verona.
De-a lungul anilor a colaborat cu mulţi artişti, compozitori, instrumentişti renumiţi – Adrian Ordean, Eugen Mihăescu, Mircea Drăgan, Victor Socaciu, Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Vlady Cnejevici, Ştefan Hruşcă, Zoia Alecu, Iulian Vrabete, Nicu Paţoi, A.G.Weinberger. La scurt timp după lansarea albumului „Nu trântiţi UŞA”, autori fiind Mircea Vintilă şi Florian Pittiş, a fost invitat să cânte cu ei la concertul de lansare şi în turneul de promovare, alături de Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici. Mai târziu, cei patru s-au reunit sub numele „Pasărea Colibri”.
„Am fost pe scenă cu ei la Râmnicu Vâlcea, oraşul de care este legat actul de naştere a acestei formaţii! Am făcut multe concerte şi turnee împreună, cu sălile pline! În acea perioadă însă, a trebuit să plec urgent într-un turneu mai lung în Canada şi Statele Unite împreună cu Hruşcă şi, la revenirea în ţară, n-am mai reintrat în trupa condusă de Pittiş, care între timp devenise «Pasărea Colibri»!… din păcate, colegii mei uită să spună acest lucru, de asta mulţi nu ştiu! (…) Cu toate astea, am rămas şi suntem în continuare prieteni şi deseori cântăm împreună”, spune Vasile Şeicaru pe site-ul personal.
De-a lungul anilor a compus sute de piese, dintre care amintim „Aruncarea în valuri”, „La adio”, „Antiprimăvara”, „Actorul”, „Iancu la Ţebea”, „Dragostea destin străvechi”, „Citeşte numai la final”, „Tango retoric”, „Îmbrăţişarea mării”, „Domnule maior”, „Viaţa-i viaţă, banu-i ban”, „Din prea mult sau prea puţin”, „Copilul de pripas”, „În oraşul cu floare de tei”, „Un înger pereche”, „Grafitti”, „Nici n-am ştiut, nici n-am aflat”, „Lumea pentru toţi”.
Din 1990 cântă singur, efectuând numeroase turnee în ţară şi în străinătate (Germania, China, R. Coreea, Rusia, SUA, Canada, Suedia). Participă la cele mai importante manifestări folk naţionale (Festivalul „Primăvara Baladelor”, Festivalul Naţional de Muzică Folk „Om Bun”). Începând din 1996 reia sporadic colaborarea cu Ştefan Hruşcă, dar şi cu Victor Socaciu, împreună cu care concertează în ţară şi în SUA, Canada, Irlanda, Germania, Austria, Franţa, Belgia, Grecia, Italia etc.
Cariera sa a fost răsplătită cu numeroase premii: 1970 – locul 1 la Festivalul Artei Studenţeşti; în Cenaclul Flacăra a primit Marele Premiu al Cenaclului Flacăra şi de două ori Premiul pentru Creaţie; 1988 – Premiul Special al Presei la Festivalul de muzică pop de la Soci (URSS), împreună cu Ştefan Hruşcă; 2010 – Premiul pentru cel mai bun album folk „În oraşul cu floare de tei” şi „Premiul Omul cu chitara” (sau Cel mai bun cântăreţ folk al anului 2009), la Premiile Radio Romania; 2014 – „Premiul pentru cel mai bun cântec folk” pe anul 2013, cu piesa „Sentimente”, la Gala Premiilor Radio România.
În 2006 a fost decorat cu „Ordinul Cultural în Grad de Cavaler” oferit de preşedintele României. În 2009 a devenit „Cetăţean de Onoare” al municipiului Galaţi, iar în 2012 – „Cetăţean de Onoare” al oraşului Buşteni. Din discografia cantautorului folk amintim: „Aruncarea în valuri” (1984 LP), „Iubirea noastră” (1986 LP), „Călător, visător” – cu Ştefan Hruşcă (1988 LP, „Citeşte numai la final” (1991 LP), „Implicat în social” (1995 LP), „Romanţă între două trenuri” (1997 CD), „Viaţa-i viaţă, banu-i ban” (1999 CD), „Best Of” (2001 CD), „Până seara, voi veni” (2003 CD), „Colecţia Folk – nr. 1” (2006 CD), „În oraşul cu floare de tei” (2009 CD), „Rătăcire” (2014 CD). (Text: Agerpres, Foto: youtube.com, seicaru.ro, Video: youtube.com)
