Uniunea Comorelor sărbătoreşte Ziua naţională la 6 iulie, amintind de data la care, în 1975, a fost declarată independenţa faţă de Franţa.
Repere geografice
Situată la est de continentul african, în vestul Oceanului Indian şi în nordul Canalului Mozambic, Uniunea Comorelor are ca vecini, în apropiere, insula şi statul Madagascar, în sud-est, iar pe continent — Mozambic şi Tanzania.
Uniunea Comorelor formează un arhipelag, în largul coastei estice a Africii, cu o suprafaţă de 2.236 km pătraţi şi o populaţie de 773.000 de locuitori, potrivit site-ului oficial al Ministerului Afacerilor Externe, www.mae.ro. Insulele au o climă tropical-oceanică, cu o floră şi o faună extraordinară şi se bucură de unele dintre cele mai frumoase plaje din lume, cu un nisip de culoare albă. Ele reprezintă locul ideal de relaxare pentru cei care vor să evadeze din oraşele aglomerate, cei care vor să se bucure din plin de darurile pe care le poate oferi natura în forma ei cea mai pură, cu o vegetaţie abundentă, cascade uimitoare, oraşe pitoreşti şi recife de corali.
Totodată, atât în apele arhipelagului cât şi în păduri, pot fi descoperite unele dintre speciile aflate pe cale de dispariţie, cum ar fi broasca ţestoasă marină comestibilă, sau peştele Coelacanth, considerat dispărut şi redescoperit în 1938, căruia unii autori îi mai spun ”fosilă în viaţă”. Tot aici trăiesc şi liliecii gigantici, o specie endemică, întâlnită doar în Insulele Comore, care poartă denumirea ştiinţifică de Pteropus Livingstonii, în memoria exploratorului scoţian David Livingstone. Liliecii gigantici au dimensiuni impresionante, cu o deschidere a aripilor de trei metri.
Denumirea insulelor, Comore, provine de la cuvântul de origine arabă „qamar„, care înseamnă „lună„. Pe lângă „Insulele Lunii”, Comore mai sunt cunoscute şi ca „Insulele parfumate”, fiind principalul producător din lume al esenţei de ylang-ylang, unul dintre ingredientele esenţiale ale parfumurilor. Mai mult decât atât, Insulele Comore reprezintă, la nivel mondial, cel de-al doilea mare producător de vanilie, notează site-ul www.comoros-islands.com.
Cu toate că nu se bucură de aceeaşi atenţie şi promovare precum alte destinaţii similare, din cauza problemelor economice cu care se confruntă, Insulele Comore beneficiază de toate resursele naturale pentru a oferi vacanţe de vis, îndeosebi celor care iubesc marea şi natura. Plajele spectaculoase, apele de culoarea turcoazului, frumuseţea recifelor de corali, varietatea peştilor exotici, a animalelor şi a păsărilor endemice, alternanţa terenului, de la craterele vulcanice la plajele neexplorate, transformă arhipelagul într-un peisaj paradiziac.
Principalele insule
Arhipelagul Comore este format din patru insule principale, toate rezultate în urma activităţii vulcanice. Trei dintre aceste insule formează statul Comore. Este vorba despre Grande Comore (Ngazidja), Moheli (Mwali) şi Anjouan (Nzwani). Cea de-a patra, Mayotte (Maore) face parte dintre Departamentele de Peste Mări ale Republicii Franceze. Cu toate că este administrată de Franţa, Mayotte este revendicată şi de Uniunea Comorelor, fiind, în prezent, un obiect de litigiu între cele două state, notează site-ul www.mae.ro.
Insula Grande Comore, având denumirea oficială de Ngazidja, este cea mai mare din întregul arhipelag. Este situată în extremitatea vestică a arhipelagului şi este dominată de singurul vulcan rămas activ, Muntele Karthala, care atinge altitudinea maximă a ţării, de 2.361 de metri, potrivit volumului ”Enciclopedia Statelor Lumii” (2005).
Capitala sa, Moroni, care este, de altfel, capitala naţională a statului din anul 1962, este şi cel mai mare oraş din Uniunea Comorelor, situat pe coasta vestică a insulei. Moroni este un oraş foarte frumos, caracterizat prin străduţe înguste şi şerpuitoare în vechiul cartier arăbesc, notează site-ul www.globi.ro. Tot aici se află şi Aeroportul Internaţional Prinţul Said Ibrahim, dar şi un port care asigură legătura cu ţările de pe continentul african şi cu celelalte insule din apropiere.
Insula Anjouan, cu denumirea oficială Nzwani, are o suprafaţă de 424 km pătraţi, fiind cea de-a doua insulă ca mărime, iar capitala sa este Mutsamudu. Primii săi locuitori au fost exploratorii şi imigranţii din Indonezia şi Polinezia, care au fost urmaţi de locuitori din tot arealul Oceanului Indian, potrivit site-ului www.comoros-islands.com. Este o insulă spectaculoasă, principalul producător de esenţe de parfumuri al ţării, incluzând iasomie şi ylang-ylang, precum şi cea mai populată insulă din arhipelag. Oraşul Domoni, fostă capitală şi port antic, era unul dintre centrele economice importante ale regiunii în secolul al XV-lea.
Insulei Moheli, care are denumirea oficială Mwali, este cea mai mică dintre cele patru insule principale ale arhipelagului, cu o suprafaţă de doar 290 km pătraţi. I se mai spune şi Perla Comorelor, pentru că, fiind foarte puţin populată, oferă peisaje de o frumuseţe deosebită, nealterate de mâna omului, cu păduri tropicale şi plaje izolate pitoreşti. Cei aproximativ 35.000 de locuitori, adepţi ai culturii islamice, au adoptat numeroase aspecte ale tradiţiilor arabe, spre exemplu, femeile îşi acoperă capul atunci când ies din casă. Cu toţii sunt foarte ospitalieri şi bucuroşi să primească vizitatori.
Aproximativ trei sferturi din populaţie trăieşte în zonele rurale, majoritatea locuitorilor fiind concentraţi pe două insule, cele mai mari din arhipelag. Astfel, Ngazidja găzduieşte circa jumătate din populaţia întregii ţări, iar Nzwani — circa două cincimi din aceasta, în timp ce în Mwali trăieşte mai puţin de o zecime din întreaga populaţie, notează site-ul www.britannica.com. Capitala Moroni este cea mai populată zonă urbană din întreaga ţară.
Cultură şi gastronomie
Cultura Insulelor Comore reflectă o vastă diversitate în ceea ce priveşte originea locuitorilor săi. De-a lungul secolelor, aici s-au stabilit diferite popoare, care au format, treptat, un întreg complex cultural distinct, din care nu lipsesc, însă, influenţele particulare ale acestora. Astfel, au sosit aici imigranţi malaiezi, care, alături de negustorii arabi şi persani, s-au amestecat cu cei veniţi din Madagascar şi cu alte popoare africane. Limbile oficiale ale statului sunt comoriana, araba şi franceza, dar majoritatea populaţiei vorbeşte dialecte insulare ale limbii comoriene, notează site-ul www.britannica.com.
Cea mai mare parte a locuitorilor sunt musulmani suniţi, iar religia islamică influenţează puternic cultura şi tradiţiile. Este, însă, o deschidere destul de mare faţă de alte culturi şi religii. Spre exemplu, alcoolul nu este interzis cu desăvârşire, dar este recomandat a fi consumat cu discreţie. Există şi o comunitate de religie catolică, dar aceasta nu reprezintă decât 2%, potrivit www.mae.ro.
În ciuda influenţelor franceze asupra Insulelor Comore, populaţia continuă să poarte hainele tradiţionale, acest lucru fiind respectat îndeosebi de cei în vârstă. Femeile poartă tradiţionalul Shiromeni, o ţinută viu colorată, asemănătoare sari-ului indian. Un alt element important din ţinuta femeilor îl constituie modelele aplicate pe faţă, denumite msinzano şi create, de regulă, dintr-o pastă din lemn de santal. Costumul tradiţional bărbătesc este format dintr-o fustă lungă, viu colorată, o cămaşă albă lungă şi nelipsita Koffia, un fel de bonetă de o valoare inestimabilă în Comore, potrivit www.comoros-islands.com.
Patrimoniul cultural foarte bogat al insulelor a dus şi la crearea unor piese de artizanat deosebite, cum ar fi bijuterii, gravuri în lemn, obiecte de ceramică sau din împletituri de nuiele, precum şi obiecte de vestimentaţie tradiţională.
Oamenii din Comore apreciază foarte mult muzica şi dansul, cea dintâi fiind strâns legată, din punct de vedere istoric, de cea est-africană şi de cea franceză. În prezent, însă, are şi o influenţă malgaşă semnificativă, dar genul care şi-a pus cel mai mult amprenta asupra stilului muzical al insulelor este reprezentat de muzica taarab din Zanzibar, versiunea din Comore a acesteia fiind twarab. Instrumentele muzicale tradiţionale sunt vioara, oud, gabusi, asemănător lăutei, şi ndzendze.
Numeroasele influenţe culturale se reflectă, totodată, şi în stilul arhitectural din oraşele arhipelagului, acesta fiind un amestec african, francez şi oriental, dar se reflectă şi în bucătăria specifică a insulelor, care este pe cât de delicioasă, pe atât de sănătoasă. Fiind o ţară insulară, este renumită pentru reţetele pe bază de peşte şi fructe de mare proaspete, preferaţi fiind homarii, crabii şi creveţii, serviţi cu orez sau cu legume. Unul dintre felurile de mâncare celebre este ”Langouste a la vanille”, care conţine homar fiert în sos de vanilie. Foarte apreciate sunt şi fructele tropicale, cum ar fi mango, ananas sau cocos.
O masă tradiţională trebuie să conţină orez şi carne, asezonate cu unul dintre numeroasele ingrediente locale, cum ar fi vanilie, coriandru, cardamon, cuişoare, scorţişoară sau nucşoară. În perioada în care comerţul era foarte dezvoltat în zonă, portughezii au adus pe insulă o serie de produse din Lumea Nouă, iar în prezent, multe feluri de mâncare conţin gogoşari, porumb, chilli, roşii, banane, ananas, lămâi verzi sau portocale, notează site-ul www.healthy-life.narod.ru. (Text: Agerpres, Foto: tourisme.gouv.km, worldtravelguide.net, sunrefugee.com)
