Un important tezaur dacic – două brăţări de aur şi peste 300 de monede de aur şi argint – va fi expus, în perioada 21-28 iunie, în Sala Unirii din Alba Iulia, au anunţat, luni, 20 iunie, reprezentanţii Muzeului Naţional al Unirii.
Potrivit sursei citate, vor fi expuse două dintre brăţările dacice de aur şi peste 300 de monede de aur şi de argint de tip Koson şi Lysimachos. Accesul în Sala Unirii este gratuit. Artefactele provin din tezaure sustrase din situl Sarmizegetuza Regia şi recuperate de statul român după ce au fost traficate de braconieri arheologici pe piaţa neagră internaţională.
Cele două brăţări şi cele peste 300 de monede ar fi probe într-un proces aflat pe rolul unei instanţe din Deva, iar cu acest prilej vor fi expuse pentru câteva zile şi pentru publicul larg, după cum au precizat surse din cadrul instituţiei. De altfel, şi în urmă cu câţiva ani o parte din brăţările dacice de aur au fost prezentate ca probă în instanţă într-un dosar privind braconajul arheologic din Munţii Orăştiei.
La începutul anului trecut Augustin Lazăr, actualul procuror general al României, la vremea respectivă şeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a afirmat că autorităţile române au indicii şi probe concrete cu privire la existenţa a încă unsprezece brăţări dacice de aur, pe lângă cele treisprezece recuperate până în prezent, pentru unele dintre artefactele respective existând chiar imagini sau rapoarte de expertiză, fiind puse în urmărire prin Interpol şi pe site-ul FBI.
‘Diferenţa de la 13 (numărul brăţărilor dacice de aur recuperate — n.r.) la 24 de piese se ştie că există, există informaţii, respectiv probe cu privire la unele dintre ele, există imagini ale acestor artefacte. Ele sunt puse în urmărire prin Interpol şi vom vedea cât de rapid vor fi localizate, unde vor fi localizate şi apoi recuperate. Este o activitate laborioasă care va mai dura’, a afirmat, într-o conferinţă de presă, în februarie 2015, Augustin Lazăr.
Artefactele s-ar afla nu numai în Europa, ci şi în Statele Unite ale Americii şi Australia.
Până în prezent, statul român a reuşit să recupereze 13 brăţări, cântărind 12,633 kilograme, care se află acum în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României.
Iniţial, s-a crezut că a existat un singur tezaur descoperit şi traficat pe piaţa neagră internaţională, constituit din 15 brăţări spiralice de aur, pe care braconierii le-au sustras din situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia. Ulterior, pe măsură ce statul român a reuşit să identifice şi să recupereze 13 brăţări dacice, experţii au ajuns la concluzia că există cel puţin cinci astfel de tezaure, iar numărul total al spiralelor este de 24.
Brăţările dacice de aur au fost cel mai probabil folosite într-un context sacru, ca ofrandă adusă zeilor, lucru care ar explica de ce bijuteriile nu poartă urme de uzură, susţin unii specialişti. Aceştia sunt de părere că brăţările erau produse pe baza unei comenzi foarte înalte, probabil regalitatea, cu scopul de a le dedica zeilor sau a le oferi altor regi din provinciile vecine. Nici funcţia economică, acea de a tezauriza aurul, nu este exclusă.
Nu este pentru prima dată când brăţări dacice sunt expuse la Alba Iulia. De altfel, cele 13 brăţări dacice de aur recuperate până în prezent de statul român au fost expuse toate în premieră naţională la muzeul din Alba Iulia, în 2011.
În ceea ce priveşte monedele regelui Koson, unul din urmaşii lui Burebista, acestea sunt singurele emisiuni dacice care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost bătute din aur rafinat şi aluvionar, provenit din Dacia, în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 înainte de Hristos.
Începând cu 1998, grupări cuprinzând zeci de inculpaţi, braconieri ai siturilor arheologice, au comis infracţiuni la regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional, constând în sustragerea, exportul ilegal, valorificarea şi spălarea pe piaţa internaţională de antichităţi a mai multor tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach etc), brăţări spiralice din aur şi alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie, monumente UNESCO. (Text: Agerpres, Foto:
