La 1 iulie 1991, la Praga, în cadrul Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, delegaţiile Bulgariei, Cehoslovaciei, Poloniei, României, Ungariei şi URSS au semnat Protocolul privind încetarea valabilităţii Tratatului de la Varşovia, semnat la 14 mai 1955, şi a Protocolului cu privire la prelungirea duratei de valabilitate a acestuia, semnat la 26 aprilie 1985, la Varşovia.
Din partea României, documentul a fost semnat de către preşedintele Ion Iliescu. Din delegaţia română prezentă la Praga au mai făcut parte, printre alţii, prim-ministrul Petre Roman şi ministrul afacerilor externe Adrian Năstase.
În perioada 11-14 mai 1955 a avut loc la Varşovia Conferinţa statelor socialiste europene cu participarea miniştrilor de Externe şi ai Apărării din Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, Polonia, România, Ungaria şi URSS, iar în calitate de observator, ministrul Apărării din R.P. Chineză.
În cadrul conferinţei, în vederea asigurarea păcii şi securităţii în Europa, reprezentanţii ţărilor menţionate mai sus au semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit, după locul unde a fost încheiat ”Tratatul de la Varşovia”. Semnarea lui a constituit însumarea eforturilor depuse până atunci de Uniunea Sovietică şi de statele socialiste în direcţia asigurării apărării colective, în contextul în care în 1949, fusese înfiinţată Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi includerea Republicii Federale Germania în această alianţă politico-militară la 9 mai 1955.
Documentul a intrat în vigoare la 5 iunie 1955, prin depunerea de către toate statele a documentelor de ratificare la guvernul Republicii Populare Polone. La 13 septembrie 1968, Albania a făcut cunoscută hotărârea sa de a se retrage din Tratat.
Pe baza Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, statele participante au hotărât să constituie Comandamentul Unit al Forţelor Armate.
Între 27 şi 28 ianuarie 1956, la Praga, a avut loc prima şedinţă a Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia.
La 24 mai 1958, la şedinţa Comitetului Politic Consultativ de la Moscova a fost adoptată o Declaraţie care cuprindea proiectul Pactului de neagresiune între statele membre ale Tratatului de la Varşovia şi NATO, cu o valabilitate de 25 de ani. S-a aprobat, de asemenea, reducerea efectivului trupelor sovietice din Ungaria şi rechemarea acestora din România.
În noaptea de 20 spre 21 august 1968, sub pretextul ”apărării socialismului” în Cehoslovacia şi în întreaga comunitate socialistă, trupele a cinci state ale Tratatului de la Varşovia — URSS, Bulgaria, Ungaria, Republica Democrată Germană şi Polonia — au invadat Cehoslovacia.
România a condamnat cu vehemenţă această intervenţie, pe care a considerat-o ca fiind un amestec brutal în treburile interne ale unui stat.
Accentuarea poziţiei adoptate de către România s-a materializat, între altele, şi prin adoptarea, la 22 august 1968, a Declaraţiei Marii Adunări Naţionale, care preciza că deplasarea şi staţionarea de trupe străine pe teritoriul României se poate face numai prin încheierea prealabilă a unei convenţii între organele superioare ale statelor respective, potrivit ”Revistei Române de Geopolitică şi Relaţii Internaţionale” (vol. III, Nr. 2/2011).
În acest context, armata română nu a mai participat la aplicaţii desfăşurate pe teritoriul altor state începând din 1968. Totodată, autorităţile române nu au mai permis desfăşurarea pe teritoriul României a unor aplicaţii militare, la care să participe şi trupe ale altor state şi, de asemenea, nu au mai permis tranzitarea teritoriului naţional de către trupe aparţinând altor state (dotate sau nu cu armament) sau survolarea spaţiului aerian de către aeronave militare străine.
În toamna anului 1970, Prezidiul Permanent al CC al PCR a hotărât reluarea cooperării armatei române cu armatele celorlalte state participante la Tratatul de la Varşovia, în ceea ce privea exerciţiile comune: ”Republica Socialistă România va participa la aplicaţiile militare ale ţărilor Tratatului de la Varşovia, nu cu trupe, ci cu un comandament de stat major de regiment sau divizie, dotat cu mijloacele de transmisiuni necesare”.
La 27 aprilie 1985, statele participante la Tratat au semnat un Protocol cu privire la prelungirea duratei de valabilitate a Tratatului de la Varşovia cu 25 de ani.
Anul 1989 a dus la destrămarea Cortinei de Fier, regimurile comuniste în Europa de Est prăbuşindu-se rând pe rând. În noul context creat, la 25 februarie 1991, la Budapesta, miniştrii de externe şi miniştrii apărării din cele şase ţări participante la Tratatul de la Varşovia au decis dizolvarea structurii militare a acestuia. S-a precizat că reprezentanţii Cehoslovaciei, Poloniei, Ungariei, Bulgariei, României şi URSS au semnat, la această dată, documentul care anulează obligaţiile existente între statele membre şi, în special, cele legate de ajutorul reciproc în caz de agresiune. În virtutea acestui document, Înaltul Comandament unificat şi Statul Major, precum şi toate organele militare care depindeau de acest pact au fost desfiinţate până la 1 aprilie 1991.
În acelaşi context internaţional, care a dus la desfiinţarea Tratatului de la Varşovia, a avut loc la 30 iunie 1991, ultima sesiune a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), la Budapesta, la care au participat URSS, România, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria, Cuba, Vietnam şi Mongolia, în cadrul căreia a avut loc adoptarea Protocolului privind desfiinţarea organizaţiei. Constituit, la 25 ianuarie 1949, după modelul şi potrivit teoriilor economice sovietice, CAER a avut drept scop satelizarea în jurul URSS a ţărilor membre, atât în plan economic, cât şi în plan politic. Membre ale CAER erau: România, membru fondator, alături de Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria şi URSS. La CAER au mai aderat: Albania (febr. 1949; în 1962 a încetat să mai participe la activităţile organizaţiei), Republica Democrată Germană (oct. 1950), R.P. Mongolă (iul. 1962), Cuba (iul. 1972), R.D. Vietnam (iun. 1978). (Text si foto: Agerpres)
