Anul 2016 a fost cel mai cald conform înregistrărilor, cu temperaturi care se apropie de plafonul stabilit de aproape 200 de naţiuni pentru limitarea încălzirii globale, conform unui raport publicat joi, 5 ianuarie, la Oslo de programul european Copernicus de monitorizare a Terrei.
Aceste date sunt primele din 2017 care confirmă multe proiecţii potrivit cărora 2016 va depăşi 2015 ca cel mai cald an de când au început să se facă înregistrări oficiale, în secolul al XIX-lea, se spune în raport.
Arctica este regiunea care arată cea mai clară creştere a temperaturilor, în timp ce multe alte zone ale globului, inclusiv părţi din Africa şi Asia, s-au confruntat, de asemenea, cu o căldură neobişnuită.
Câteva părţi din America de Sud şi Antarctica au fost mai reci decât în mod normal.
Temperaturile de suprafaţă la nivel mondial în 2016 au fost în medie de 14,8 grade Celsius, ceea ce înseamnă cu 1,3 grade Celsius mai ridicate decât se estima înainte ca Revoluţia industrială să fie însoţită de utilizarea pe scară largă a combustibililor fosili, menţionează organismul UE.
În 2015, aproape 200 de naţiuni au convenit la summitul de la Paris să limiteze încălzirea globală la „mult sub” 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale şi continuarea eforturilor de a limita creşterea temperaturii la 1,5 grade Celsius, prin trecerea de la combustibilii fosili la energii curate.
Temperaturile de anul trecut au depăşit recordul din 2015 cu aproape 0,2 grade Celsius, spune Copernicus, fiind amplificate de o acumulare de gaze cu efect de seră în atmosferă şi de un eveniment meteorologic natural, El Nino, în Oceanul Pacific, care eliberează căldură în atmosferă.
Doar în februarie 2016, temperaturile au fost cu 1,5 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială, conform studiului. Creşterea temperaturilor este considerată responsabilă pentru incendii de vegetaţie, valuri de căldură, secetă, inundaţii şi alte fenomene extreme. (Text: Agerpres, Foto: NASA)