Statele Unite Mexicane sărbătoresc Ziua naţională la 16 septembrie, zi ce marchează aniversarea proclamării independenţei, în 1810.
Repere geografice şi istorice
Mexic are o suprafaţă de 1.964.375 kmp şi o populaţie de peste 121,5 milioane de locuitori (2015), potrivit publicaţiei online The World Factbook (www.cia.gov).
Țara este situată în America de Nord şi are ca vecini SUA, Oceanul Atlantic (Golful Mexic, Marea Caraibilor), Guatemala, Belize, Oceanul Pacific. Este cea mai nordică ţară hispanică din America Latină şi cea mai populată ţară vorbitoare de spaniolă din lume.
Potrivit Enciclopediei Statelor Lumii — 2005, relieful este variat, cuprinzând lungi lanţuri muntoase (”sierras”), întinse podişuri (”mesetas”), câmpii (”llanuras”), depresiuni etc. Pe teritoriul mexican se desfăşoară, pe direcţia NV-SE, două mari lanţuri muntoase: Sierra Madre Occidental (1.300 km lungime, 150 km lăţime, altitudine maximă 3.420 m), abrupţi spre vest şi cu pante domoale spre est, cu văi de tip canion, şi Sierra Madre Oriental, cu altitudini mai scăzute (2.000-2.500 m, dar culminând la 4.054 m), care delimitează, spre est şi vest, Podişul Mexican (Altiplanicie Mexicana).
Acesta cuprinde două sectoare: cel nordic (Altiplanicie Septentrional), mai jos (1.000-1.500 m), constituit dintr-o serie de bazine largi închise, fără drenaj, dominate de masive muntoase având 800-1.000 m şi, respectiv, cel sudic, cu altitudini mai mari (2.000-2.500 m), care cuprinde întinse bazine aluviale înalte (Bajio, Toluca, Mexico, Puebla), străjuite de masive muntoase. Podişul Mexican este închis spre sud de lanţul muntos Sierra Volcanica Transversal, care atinge cele mai mari altitudini din Mexic în vulcanii activi Citlaltepetl/Pico de Orizaba (5.700 m), Popocatepetl (5.452 m) şi Iztaccihuatl (5.326 m). În vest, Mexicul este despărţit de restul teritoriului prin Golful Californiei, cu Peninsula California/Baja California (1.330 km lungime, 90 km lăţime medie), cu un relief muntos (altitudine maximă 3.078 m).
Clima variată este etajată altitudinal: tropicală (”tierra caliente”) în zonele joase (sub 1.000 m altitudine), subtropicală (”tierra templada”) în regiunile aflate între 1.000 şi 2.000 m altitudine, temperată (”tierra fria” şi ”tierra helada”) în zonele muntoase. Apele curgătoare (inclusiv Bravo/Rio Grande, 2.870 km) nu formează bazine importante.
Vegetaţia este deopotrivă variată: pădure tropicală umedă, cu esenţe preţioase (caracteristică zonelor joase), savană cu ierburi rezistente (îndeosebi în Podişul Mexican, precum şi în Câmpia Golfului Mexic), stepă (în sectoarele înalte ale platoului). Fauna caracteristică acestora este, de regulă, bogată. Sunt prezente numeroase zone ocrotite, între care circa 50 de Parcuri Naţionale, şi zone naturale ocrotite incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO: Parcul Naţional Sian Ka’an (Peninsula Yucatan) şi rezervaţia (pentru balene) El Vizcaino (Peninsula Baja California).
Capitala şi principalele oraşe sunt: Ciudad de México, Guadalajara, Monterrey, Puebla, Toluca, Veracruz, Cuernavaca, León; diviziunile teritoriale: 31 de state şi un district federal. Limba oficială este spaniola.
Bogatul imperiu Aztec, cucerit în 1519-1521 de spaniolii conduşi de Hernando Cortez, a fost precedat de cel puţin trei mari civilizaţii: Maya, Olmec şi Toltec. Spania a condus Mexicul ca parte a viceregatului Noua Spanie vreme de 300 de ani, până când mexicanii s-au revoltat pentru prima dată, în 1810.
Monarhia a fost abolită la 4 octombrie 1824, Mexicul declarându-se Republică Federativă, se menţionează pe site-ul www.mae.ro.
Între 1821 şi 1877 au existat doi împăraţi, câţiva dictatori şi mai mulţi preşedinţi şi lideri provizorii pentru a crea câte un nou guvern la fiecare nouă luni. Mexic a pierdut Texas în 1836 şi după războiul cu SUA a pierdut California, Nevada, Utah, o mare parte din Arizona şi New Mexico, părţi din Wyoming şi Colorado, ca parte a tratatului de la Guadalupe Hidalgo. În 1855, Benito Juarez a început o serie de reforme, inclusiv separarea bisericii de stat. Războiul civil ce a urmat a fost întrerupt de invazia franceză în Mexic (1861) şi încoronarea lui Maximilian de Austria ca împărat (1864). Acesta a fost înlăturat şi decapitat de forţele conduse de Juarez, care a redevenit preşedinte în 1867.
Anii de după căderea lui Porfirio Diaz (1877-1880 şi 1884-1911) au fost marcaţi de lupte politico-militare sângeroase şi problemele cu SUA, culminând cu expediţia americană în nordul Mexicului, cu scopul de a-l urmări pe revoluţionarul Pancho Villa (1916-1917). În 1910, izbucneşte revoluţia mexicană, iar la 5 februarie 1917 este adoptată noua Constituţie, una dintre cele mai democratice în epocă, în vigoare şi în prezent. De la războiul scurt din 1920, Mexic s-a bucurat de o perioadă de reforme în agricultură, politică şi societate.
După cel de-al Doilea Război Mondial, guvernul mexican s-a axat pe creşterea economică. La mijlocul anilor ’70, în timpul preşedinţiei lui Jose Lopez Portillo, Mexic a devenit un mare producător de petrol.
Turism
Mexic este o ţară frumoasă şi diversă, cu multe puncte de atracţie, precum plajele locale faimoase în toată lumea pentru ospitalitate şi frumuseţe sau oraşele istorice din perioada de dinaintea colonizării spaniole. Potrivit site-ului www.turistik.ro, Mexic are mai multe situri arheologice bogate în cultura civilizaţiilor Maya, Olmec, Tarascan şi Aztecă. Printre cele mai importante locuri din Mexic se numără capitala Mexico City şi oraşele Monterrey, cu frumoasele sale clădiri coloniale, şi Guadalajara.
Oraşele coloniale sunt Oaxaca, Morelia, San Miguel de Allende, Guanajuato, Zacatecas şi Merida în peninsula Yucatan. În Mexico City, Piaţa celor Trei Culturi celebrează marile culturi care au influenţat Mexicul: ruinele Aztece, Biserica San Diego colonială şi câteva clădiri de la sfârşitul secolului XX.
Unul din principalele obiective turistice este Chichen Itza, aflat în jungla Yucatanului, la 193 km vest de Cancun, unul dintre cele mai impresionante locuri ale misterioasei civilizaţii Maya. Aici au avut loc nenumărate sacrificii umane până în anul 1200, când locul a fost brusc abandonat. Astăzi, vechiul drum dintre Cancun şi Merida întretaie Chichen Itza, creând două situri separate Chichen Viejo şi Chichen Nuevo, cele mai bine conservate ruine din perioada mayaşă. Principalele atracţii ale acestei zone de 15 kmp sunt Piramida Kukulcan, Terenul de Joc, Cele o Sută de Coloane şi Tzompantli.
În Parcul Naţional Palenque se află unul dintre cele mai importante situri mayaşe clasice; remarcabile sunt Palatul şi cripta din piramida Templul Inscripţiilor.
Un alt obiectiv turistic este Biserica Parohială San Miguel de Allende, o biserică gotică roz şi un exemplu de arhitectură colonială. Biserica aflată în piaţa centrală a oraşului San Miguel de Allende a fost construită în 1683 şi renovată în 1880. Cripta de sub altarul principal conţine rămăşiţele lui Felipe Gonzalez şi ale generalului Anastasio Bustamante, eroi ai Războiului Mexican de Independenţă (1810-1821).
Canionul de Cupru (Barrancas del Cobre) este un tărâm cu cascade, munţi, râuri, deşert şi pădure, format din mai multe canioane. Patru dintre aceste canioane sunt mai adânci decât Marele Canion american. Cea mai faimoasă atracţie este Calea Ferată Chihuahua al Pacifico, un traseu aflat la o înălţime de 2.438 m, ce cuprinde 36 poduri mari şi 87 de tunele.
Muzeul Naţional de Antropologie (Museo Nacional de Antropologia), deschis în 1964, adăposteşte cele mai mari colecţii arheologice ale Mexicului, celebrând populaţia pre-columbiană.
Aflat la 50 km nord-est de Mexico City, Teotihuacan a devenit cel mai mare oraş pre-hispanic în secolul al VI-lea. Cea mai mare clădire este Piramida Soarelui, cu o înălţime de 63 m. Pe Aleea Morţii, principala stradă în Teotihuacan, se mai află Piramida Lunii, o altă construcţie gigantică.
Muntele Alb (Monte Alban) a adăpostit la un moment dat 50.000 de oameni Zapotec. Cei care au construit Monte Alban au nivelat vârful muntelui care umbrea cele trei văi înconjurătoare ale Oxaca. Monte Alban a fost un centrul politic în jurul anului 400 î.Hr., apoi s-a dezvoltat ca important centru cultural, între 500 î.Hr. şi 700 d.Hr. Centrul a fost abandonat de Zapoteci când au început să piardă puterea politică.
Ciudad de México, principala atracţie urbană a ţării, se situează la o înălţime de 2.240 m deasupra nivelului mării şi are o suprafaţă de 1.485 kmp. Oraşul a fost fondat în 1521, fiind construit pe ruinele capitalei antice a aztecilor, Tenochtitlan.
Muzeele, parcurile, clădirile coloniale, bine păstrate, construcţiile noi din Ciudad de México pot rivaliza cu obiective similare din orice alt oraş modern. De asemenea, acesta deţine o celebră piramidă aztecă (unul dintre punctele de atracţie ale oraşului), restaurante elegante, cu meniuri bogate, cel mai lung bulevard din lume, cea mai mare universitate din lume (are peste 500.000 de studenţi) şi, pentru pasionaţii sportului, cel mai mare stadion din lume.
Două zone din Mexico City au fost înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO: Centrul istoric unde sunt situate clădirile istorice şi religioase, precum şi Catedrala metropolitană, una din cele mai impresionante construcţii din emisfera vestică, care îmbină stilul baroc şi neoclasic cu tradiţiile mexicane locale. Catedrala metropolitană se confundă cu istoria oraşului, construcţia începând în 1573 şi fiind încheiată în 1788.
Alte obiective turistice din Ciudad de México sunt: Muzeul Naţional de Antropologie, unde sunt expuse cele mai importante colecţii arheologice şi etnografice, încă din secolul al XVIII-lea; Muzeul San Carlos unde se găsesc unele dintre cele mai apreciate picturi din Mexic, aparţinând secolelor XV-XVI; Muzeul ”Celor Trei Culturi”, unde sunt expuse laolaltă exemple de arhitectură modernă, colonială şi pre-columbiană; Muzeul Naţional de Istorie prezintă expoziţii vaste despre istoria Mexicului de la sosirea conchistadorilor; Muzeul Frida Khalo (Casa Azul) este casa în care pictoriţa a locuit şi unde se pot admira o serie de picturi, dar şi obiecte personale; Muzeul de Artă Modernă înfăţişează picturi de Frida Kahlo, Leonora Carrington şi Remedios Varo, precum şi o grădină cu sculpturi; Muzeul Dolores Olmedo, în care, de asemenea, se pot admira picturi semnate de Diego Rivera şi Frida Kahlo.
Gastronomie
Recunoscută în toată lumea, mâncarea mexicană are un gust şi o savoare aparte, datorită felurilor consistente precum „tortillas”, ardei iute şi fasole, se scrie pe site-ul turistik.ro.
Gastronomia mexicană de astăzi este un amestec între bucătăria originală mayaşă şi aztecă şi influenţele conquistadorilor spanioli. Printre specialităţile locale un loc aparte îl ocupă „tortillas”, care este mâncarea de bază a locuitorilor de rând şi se face din făină de grâu sau de porumb. Se serveşte în loc de pâine sau combinată în feluri de mâncare tipice: „enchiladas”, „tacos”, „quesadillas”.
„Frijoles” este compusă din fasole, mai întâi fiartă şi apoi prăjită. Ardeii iuţi sunt foarte mult folosiţi şi, în general, cu cât mai mare este ardeiul cu atât este mai puţin iute. Ardeii mari, „poblano”, se servesc umpluţi, iar cei mici, „habanero”, sunt extrem de iuţi.
„Guacamole” este un fel din piure de avocado cu ceapă, ardei iute şi coriandru. Se serveşte ca sos sau ca garnitură. „Salsa” este un sos din roşii, ceapă, ardei iute şi coriandru. „Salsa habanero” poate fi foarte picantă; de aceea trebuie gustată doar puţin, la început.
Alte feluri specifice mexicane sunt: „cheviche” (peşte crud marinat în zeamă de lămâie), „chiles renellos” (ardei umpluţi cu brânză sau carne picantă; sosul este iute), „enchiladas” (tortillas acoperite cu sos de roşii şi ardei iute, umplute cu legume şi carne de pui sau porc; enchiladas suizas sun”, acoperite cu smântână), „huachinango” (peşte snapper roşu gătit în diverse feluri), sos „mole” (un sos din ciocolată, ardei iute şi multe condimente; se serveşte cu carne de pui sau de curcan), sos „pipian” (o specialitate din Oxaca, un sos făcut din seminţe de dovleac şi servit cu carne de pui), „poc chuc” (file de porc gătit cu roşii, ceapă şi condimente), „pollo pibil” (pui marinat în portocale şi condimente, apoi gătit pe frunze de banan), „tacos” (tortillas crocante cu diverse umpluturi), „tamales” (pastă de mălai umplută cu carne şi legume).
Faimoasa băutură alcoolică Tequila se serveşte cel mai adesea în cocktailul Margarita (amestecat cu suc de lămâie şi servit într-un pahar cu marginea acoperită de sare). Tequila se face din planta „maguey”, un arbust cu spini. Mezcal este o formă primitivă de Tequila, servită cu un vierme în sticlă. Viermele se bea odată cu ultima înghiţitură din sticlă. Berea (cerveza) mexicană este cunoscută în toată lumea: Corona, Sol, Dos Equis. (Text: Agerpres, Foto: flickr.com, touropia.com, visitmexico.com, Video: youtube.com)
