Gimnastica modernă, cunoscută sub denumirea de gimnastică artistică sau sportivă, a evoluat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a fost introdusă la cea dintâi ediţie a Jocurilor Olimpice, la Atena, în 1896.
Timp de 30 de ani, numai bărbaţii au concurat la acest sport, femeilor fiindu-le permisă prezenţa abia la Jocurile Olimpice din 1928, potrivit site-ului Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, www.cosr.ro.
În 1924, la Paris, a apărut competiţia masculină pe aparate şi cea pe echipe. Întrecerea pe aparate la fete a fost inclusă în programul olimpic în 1952. În 1984, în programul olimpic a fost adăugată şi gimnastica ritmică, iar din 2000 s-a adăugat trambulina.
Gimnastica artistică este cea mai populară disciplină a gimnasticii şi reprezintă o competiţie pe puncte, care se acordă unor exerciţii scurte (între 30 şi 90 de secunde) ce conţin elemente acrobatice, executate pe diverse aparate. Probele la feminin sunt sărituri, paralele, bârnă şi sol, iar la masculin sol, cal cu mânere, inele, sărituri, paralele şi bară fixă. Acest sport este reglementat de Federaţia Internaţională de Gimnastică (FIG). Fiecare ţară are propriul organism naţional de conducere afiliat la FIG, România fiind afiliată la acesta prin Federaţia Română de Gimnastică.
Gimnastica este un sport care implică o serie de mişcări ce necesită forţă fizică, flexibilitate, echilibru, rezistenţă, graţie. Exerciţiile prezentate de gimnaşti sunt notate în funcţie de un Cod de Puncte, care stabileşte cât valorează fiecare element prezentat într-un exerciţiu. Începând cu 2006, notele acordate exerciţiilor sunt formate din două cuantumuri: cuantumul A, care nu are limită, ce notează gradul de dificultate, grupul de elemente necesare şi valoarea conexiunii dintre elemente şi cuantumul B, limitat la nota 10, care notează execuţia, compoziţia şi prezentarea artistică.
În competiţiile pe echipe există două etape: calificări şi finale. Notele acordate în cadrul calificărilor nu contează în clasamentul pentru medalii, dar stabilesc echipele care ajung în finală. În calificări fiecare echipă înscrie şase gimnaşti sau gimnaste, iar dintre aceştia trebuie să evolueze cinci pe fiecare aparat şi sunt luate în considerare cele mai bune patru punctaje. Finala pe echipe se desfăşoară după sistemul 6-3-3, şase sportivi în echipă, trei evoluează pe fiecare aparat, contează pentru medalii fiecare punctaj obţinut.
În proba de individual compus, gimnaştii concurează pe toate aparatele (şase la bărbaţi, patru la femei). Cei mai buni 24 de sportivi se califică în finală, unde execută noi serii de exerciţii pe toate aparatele, iar punctajele sunt adunate şi cele mai bune rezultate primesc medalii. La probele pe aparate concurează opt gimnaşti cu cele mai bune rezultate pe aparatele respective. Se pot califica în finală maxim doi sportivi din aceeaşi ţară.
Trei discipline de gimnastică se vor desfăşura la Jocurile Olimpice de vară din 2016: gimnastică artistică (sportivă), gimnastică ritmică şi trambulină. Toate probele se vor desfăşura la Arena Olimpică din Rio de Janeiro între 6 şi 21 august 2016.
Clasamentul general pe medalii olimpice la gimnastică artistică, la bărbaţi şi femei, este dominat de sportivii din fosta Uniune Sovietică: 1. URSS (72 aur, 67 argint, 43 bronz — 182 total), 2. SUA (33, 36, 32 — 101) 3. Japonia (29, 33, 33 — 95). Urmează R.P. Chineză (26, 18, 15 — 59), România (25, 20, 26 — 71, locul 5), Elveţia, Ungaria, Italia, fosta Cehoslovacie şi Germania.
În topul medaliilor se află, la masculin, sovieticii Nikolai Andrianov (7, 5, 3 — 15) şi Boris Shakhlin (7, 4, 2 — 13) şi japonezul Takashi Ono (5, 4, 4 — 13). La feminin, primele sunt sovietica Larisa Latînina (9, 5, 4 — 18), cehoaica Vera Caslavska (7, 4, 0 — 11) şi unguroaica Agnes Keleti (5, 3, 2 — 10).
Legende ale gimnasticii artistice mondiale: Nadia Comăneci (România), Olga Korbut (URSS), George Eyser (Statele Unite), Sergei Kharkov (Rusia), Mitsuo Tsukahara (Japonia), Sawao Kato (Japonia), Viktor Chukarin (URSS), Svetlana Khorkina (Rusia), Vitaly Scherbo (Belarus/Echipa unificată).
Românca Nadia Comăneci (5, 3, 1 — 9) a intrat în istorie în 1976, la JO de la Montreal, după ce a obţinut prima notă de 10 la gimnastică.
Prima prezenţă românească la gimnastică a fost consemnată la Olimpiada din 1936. A urmat o pauză de trei ediţii, după care reprezentanţii României nu au mai lipsit niciodată de la Jocurile Olimpice.
România a obţinut 25 de medalii olimpice de aur la gimnastică artistică la: Londra (2012), sărituri — Sandra Raluca Izbaşa; Beijing (2008), sol — Sandra Raluca Izbaşa; Atena (2004), bârnă — Cătălina Ponor, echipe (Oana Mihaela Ban, Alexandra Georgiana Mariana Eremia, Cătălina Ponor, Monica Roşu, Nicoleta Daniela Sofronie, Silvia Stroescu), sărituri — Monica Roşu, sol — Cătălina Ponor; Sydney (2000), cal cu mânere — Marius Daniel Urzică, echipe (Simona Amânar, Loredana Boboc, Florenţa Andreea Isărescu, Maria Olaru, Claudia Maria Presacan, Andreea Răducan), individual compus — Simona Amânar; Atlanta (1996), sărituri — Simona Amânar; Barcelona (1992), sărituri — Lavinia Miloşovici, sol — Lavinia Miloşovici; Seul 1988, bârnă — Daniela Viorica Silivaş, paralele inegale — Daniela Viorica Silivaş, sol — Daniela Viorica Silivaş; Los Angeles (1984), bârnă — Simona Păuca, Ecaterina Szabo, echipe (Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Elena Grigoraş, Mihaela Stănuleţ, Ecaterina Szabo), sărituri — Ecaterina Szabo, sol — Ecaterina Szabo; Moscova (1980), bârnă — Nadia Comăneci, sol — Nadia Comăneci; Montreal (1976), bârnă — Nadia Comăneci, individual compus — Nadia Comăneci, paralele inegale — Nadia Comăneci.
Cele 20 de medalii de argint au fost câştigate la: Londra (2012), sol — Cătălina Ponor; Atena (2004), cal cu mânere — Marius Daniel Urzică, sol — Marian Drăgulescu, sol — Nicoleta Daniela Sofronie; Sydney (2000), individual compus — Maria Olaru, sărituri — Andreea Răducan; Atlanta (1996), cal cu mânere — Marius Daniel Urzică, individual compus — Gina Gogean, inele — Dan Burincă, sol — Simona Amânar; Barcelona (1992), echipe (Cristina Bontaş, Gina Gogean, Vanda Maria Hădărean, Lavinia Miloşovici, Maria Neculiţă, Mirela Paşca); Seul (1988), echipe (Aurelia Dobre, Eugenia Golea, Celestina Ștefania Popa, Gabriela Potorac, Daniela Viorica Silivaş, Camelia Voinea), individual compus — Daniela Viorica Silivaş, sărituri — Gabriela Potorac; Los Angeles (1984), individual compus — Ecaterina Szabo; Moscova (1980), echipe (Nadia Comăneci, Rodica Dunca, Emilia Eberle, Cristina Elena Grigoraş, Melita Ruhn, Dumitriţa Turner), individual compus — Nadia Comăneci, paralele inegale — Emilia Eberle; Montreal (1976), echipe (Nadia Comăneci, Mariana Constantin, Georgeta Gabor, Anca Gabriela Grigoraş, Gabriela Truşcă, Teodora Ungureanu), paralele inegale — Teodora Ungureanu.
Un număr impresionant de 26 de medalii de bronz au fost obţinute la: Londra (2012), echipe (Diana Laura Bulimar, Diana Chelaru, Larisa Andreea Iordache, Sandra Raluca Izbaşa, Cătălina Ponor); Beijing (2008), echipe (Andreea Roxana Acatrinei, Gabriela Drăgoi, Andreea Florentina Grigore, Sandra Raluca Izbaşa, Steliana Nistor, Anamaria Tamirjan); Atena (2004), bârnă — Alexandra Georgiana Mariana Eremia, echipe (Marian Drăgulescu, Ilie Daniel Popescu, Dan Nicolae Potra, Răzvan Dorin Șelariu, Ioan Silviu Suciu, Marius Daniel Urzică), sărituri — Marian Drăgulescu; Sydney (2000) — sol, Simona Amânar; Atlanta (1996), bârnă — Gina Gogean, echipe (Simona Amânar, Gina Gogean, Ionela Loaieş, Alexandra Marinescu, Lavinia Miloşovici), individual compus — Lavinia Miloşovici, individual compus — Simona Amânar, sărituri — Gina Gogean; Barcelona (1992), individual compus — Lavinia Miloşovici, sol — Cristina Bontaş; Seul (1988), bară fixă — Marius Gherman, bârnă — Gabriela Potorac, sărituri — Daniela Viorica Silivaş; Los Angeles (1984), individual compus — Simona Păuca, sărituri — Lavinia Agache; Moscova (1980), paralele inegale — Melita Ruhn, sărituri — Melita Ruhn; Montreal (1976), bârnă — Teodora Ungureanu, inele — Dan Grecu, sol — Nadia Comăneci; Roma (1960), echipe (Atanasia Ionescu, Sonia Iovan, Elena Leuştean, Elena Niculescu, Uţa Poreceanu Schlandt, Emilia Vătăşoiu; Melbourne (1956), echipe (Elena Fodor Dobrovolschi, Georgeta Hurmuzachi, Sonia Iovan, Elena Leuştean, Elena Sacalici, Emilia Vătăşoiu), sol — Elena Leuştean.
La Jocurile Olimpice de la Londra (2012) primele trei locuri în clasamentul pe medalii la gimnastică artistică au fost ocupate de R.P. Chineză (5, 4, 3 — 12), Federaţia Rusă (3, 5, 4 — 12) şi SUA (3, 1, 2 — 6). România a obţinut câte o medalie din fiecare metal preţios. Aurul olimpic a fost câştigat la bărbaţi, printre alţii, de Kohei Uchimura (Japonia), Zou Kai (R.P. Chineză), Krisztián Berki (Ungaria), Arthur Zanetti (Brazilia), Epke Zonderland (Olanda). La feminin au obţinut medalii de aur, printre altele, Gabby Douglas (SUA), Sandra Izbaşa (România), Aliya Mustafina (Federaţia Rusă), Deng Linlin (R.P. Chineză). (Text: Agerpres, Foto: zimbio.com)
