Întrecerile de canotaj au avut loc la toate ediţiile Jocurilor Olimpice cu excepţia celei de la Atena, din 1896, când concursurile au fost anulate din cauza unei furtuni puternice. Competiţia feminină a fost acceptată la JO de la Montreal, în 1976, iar în 1996, la Atlanta, au fost introduse ambarcaţiunile uşoare, potrivit site-ului Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, www.cosr.ro.
Canotajul este un sport acvatic, unde un număr maxim de şase ambarcaţiuni, cu echipaje diferite, în funcţie de probă, se întrec pe o distanţă de 2.000 de metri ai unei suprafeţe line de apă. Canotajul academic este o ramură a canotajului care se practică pe schifuri şi pe giguri. Practicarea canotajului influenţează pozitiv mobilitatea articulară şi a coloanei vertebrale, favorizând dezvoltarea armonioasă a corpului. Este un sport care solicită forţă, supleţe, coordonare şi rezistenţă. Implică un grad mare de efort fizic, motiv pentru care practicarea lui începe după vârsta de 14 ani atât la fete, cât şi la băieţi.
Există două tipuri de canotaj: rame şi vâsle. În funcţie de acestea şi de numărul sportivilor din echipaj, vor fi organizate etape de competiţie pe baza cărora se vor stabili participanţii în finalele disciplinelor. Sportivii, grupaţi în echipaje de 1, 2, 4 sau 8+1, se vor întrece pe o distanţă de 2.000 de metri. Cele mai bune echipe din etapele preliminare se califică în etapele finale. Listele de start ale probelor care decid medaliaţii vor fi completate de echipe care au ratat calificarea directă, dar au obţinut calificarea în etape secundare.
Probele de canotaj se desfăşoară pe lacuri şi canale special amenajate, mai rar pe cursuri de apă. Pistele sunt balizate (marcate) de la punctul de plecare până la punctul de sosire, într-un număr anumit de culoare (late de 12,5-15 m). Ambarcaţiunile de canotaj, schif-urile, sunt conduse cu vâsle sau cu rame. Diferenţa dintre acestea este că vâslele sunt fixate simetric de o parte şi de alta a ambarcaţiunii, sportivii ţinând cu fiecare mână câte o vâslă pe care le manevrează simultan, pentru înaintare. Ramele sunt fixate asimetric pe furcheţi de o parte şi de alta a ambarcaţiunii, fiecare sportiv ţinând câte o ramă cu ambele mâini, manevrarea făcându-se în acelaşi timp şi ritm de către toţi membrii echipajului.
În România, canotajul este unul dintre cele mai vechi sporturi. Despre efectele sale benefice se menţionează într-o lucrare scrisă în anul 1762, „Diaetetica”, de dr. M. Ștefan. În 1856 are loc primul concurs de canotaj pe Dunăre, la Galaţi, iar în 1863, la Timişoara ia fiinţă asociaţia de canotaj „Regata”.
Distanţa standard de 2.000 de metri a fost introdusă în 1912, la JO de la Stockholm. În trecut, cursele erau disputate pe diferite distanţe: 1.750 m în 1900, 1,5 mile în 1904 şi 1908 şi 1.880 m în 1948. Competiţiile pentru echipajele feminine au fost acceptate în 1976 şi s-au desfăşurat pe distanţe de 1.000 de metri până în 1988, când au fost aduse la lungimea standard. Formatul de şase ambarcaţiuni pe etapă a fost adoptat în 1936 şi a devenit standard competiţional în 1956. La Olimpiada din 1900, în cadrul probei de dublu rame cu cârmaci, echipa olandeză a decis să-l înlocuiască pe cârmaciul original după ce a pierdut etapa de calificare, considerând că acesta e prea greu. Olandezii au recrutat un băiat de aproximativ şapte ani din public şi au câştigat medalia de aur. Acesta este considerat a fi cel mai tânăr sportiv medaliat cu aur la Jocurile Olimpice.
Fiecare ţară poate participa cu un singur echipaj pentru o probă de canotaj. Principala calificare directă se face prin rezultatele de la Campionatului Mondial de Canotaj anterior Jocurilor Olimpice. Alte calificări au loc în timpul anului Jocurilor Olimpice în Asia, Africa şi America Latină. În fiecare an, FISA (Federaţia Internaţională de Canotaj) stabileşte criterii legate de numărul echipajelor care se pot califica pentru fiecare regată.
Probele sportive de canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2016 se vor desfăşura în perioada 6-12 august 2016 pe stadionul Laguna Rodrigo de Freitas din Rio de Janeiro în Brazilia. Vor fi opt probe sportive dedicate bărbaţilor şi şase probe dedicate femeilor, numărul total fiind de 14. Probele vor include două tipuri de bărci (uşoare şi grele), şi două tipuri de canotaj: prin „măturare”, unde sportivii folosesc o singură vâslă, şi prin „vâslire”, unde sportivii folosească două vâsle.
La probele de canotaj echipele pot fi formate de la un singur sportiv până la nivelul de 8+1. Probele sunt următoarele: patru vâsle, dublu vâsle, simplu vâsle, 8+1, patru rame fără cârmaci, două rame fără cârmaci; categorie uşoară — patru rame fără cârmaci, dublu vâsle (toate masculin); patru vâsle, dublu vâsle, simplu vâsle, 8+1, două rame fără cârmaci; categorie uşoară — dublu vâsle (toate feminin).
În clasamentul general la medalii olimpice în probele de canotaj conduce fosta RDG (33 aur, 7 argint, 8 bronz — 48 total), urmată de SUA (32, 31, 24 — 87) şi Marea Britanie (28, 22,13 — 63). Urmează Germania, România (19, 10, 8 — 37, locul 5), fosta URSS, Italia, Australia, Canada şi Noua Zeelandă.
Cei mai medaliaţi canotori, la masculin, sunt britanicii Steven Redgrave (5, 0, 1 — 6) şi Jack Beresford (3, 2, 0 — 5) şi danezul Eskild Ebbesen (3, 0, 2 — 5). La feminin, primele trei locuri sunt ocupate numai de românce: Elisabeta Lipă (5, 2, 1 — 8), Georgeta Andrunache-Damian (5, 0, 1 — 6) şi Doina Ignat (4, 1, 1 — 6).
România a participat pentru prima dată la întrecerile olimpice de canotaj în 1952, la JO de la Helsinki, şi până în prezent nu a lipsit decât de la Olimpiada din 1956. Echipajele noastre feminine au deţinut supremaţia la JO din 1980 până în 2004, punctul culminant fiind atins în 1984, la Los Angeles, când canotoarele noastre au cucerit cinci titluri olimpice.
Cele 19 medalii olimpice de aur au fost cucerite pentru România la Beijing 2008, la doi rame (2-), de Georgeta Andrunache şi Viorica Susanu, la Atena 2004, la doi rame (2-), de Georgeta Andrunache şi Viorica Susanu, la dublu vâsle ctg. uşoară (L2x), de Angela Alupei şi Constanţa Burcică, la opt rame cu cârmaci (8+), de Georgeta Andrunache, Aurica Bărăscu, Rodica Maria Florea, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Cristina Rotaru şi Viorica Susanu, la Sydney 2000, la doi rame (2-), de Georgeta Andrunache şi Doina Ignat, la dublu vâsle ctg. uşoară (L2x), de Angela Alupei şi Constanţa Burcică, la opt rame cu cârmaci (8+), de Georgeta Andrunache, Veronica Cochela, Maria Magdalena Dumitrache, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Olteanu şi Viorica Susanu, la Atlanta 1996, la dublu vâsle ctg. uşoară (L2x), de Constanţa Burcică şi Camelia Macoviciuc, la opt rame cu cârmaci (8+), de Veronica Cochela, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Olteanu, Marioara Popescu, Doina Tudora Spircu şi Anca Tănase, la Barcelona 1992, la patru rame cu cârmaci (4+), de Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu, Iulică Ruican, Nicolae Țaga şi Viorel Talapan, la simplu vâsle (1x), de Elisabeta Lipă, la Seul 1988, la doi rame (2-), de Rodica Arba-Puşcatu şi Olga Homeghi, la Los Angeles 1984, la doi rame (2-), de Rodica Arba-Puşcatu şi Elena Horvat, la doi rame (2-), de Petru Iosub şi Valer Toma, la dublu vâsle (2x), de Elisabeta Lipă şi Mărioara Popescu, la patru rame cu cârmaci (4+), de Chira Apostol, Maria Fricioiu, Olga Homeghi, Viorica Ioja şi Florica Lavric, la patru vâsle cu cârmaci (4x+), de Ioana Badea, Sofia Corban, Ecaterina Oancia, Anişoara Sorohan şi Titie Maricica Țăran, la simplu vâsle (1x), de Valeria Răcilă şi la Moscova 1980, la simplu vâsle (1x), de Sanda Urichianu Toma.
Zece medalii de argint au fost obţinute la Barcelona 1992, la dublu vâsle (2x), de Veronica Cochela şi Elisabeta Lipă, la opt rame cu cârmaci (8+), de Doina Bălan, Adriana Bazon, Iulia Bobeică, Elena Georgescu, Victoria Lepădatu, Viorica Neculai, Ioana Olteanu, Maria Pădurariu şi Doina Robu, la opt rame cu cârmaci (8+), de Dănuţ Dobre, Marin Gheorghe, Claudiu Marin, Vasile Ionel Mastacan, Vasile Dorel Năstase, Valentin Robu, Iulică Ruican, Viorel Talapan şi Ioan Iulian Vizitiu, la patru vâsle (4x), de Anişoara Bălan, Constanţa Burcică, Veronica Cochela şi Doina Ignat, la Seul 1988, la doi rame (2-), de Dănuţ Dobre şi Dragoş Neagu, la dublu vâsle (2x), de Veronica Cochela şi Elisabeta Lipă, la opt rame cu cârmaci (8+), de Herta Aniţaş, Rodica Arba-Puşcatu, Mihaela Armăşescu, Doina Bălan, Adriana Bazon, Olga Homeghi, Veronica Necula, Ecaterina Oancia şi Marioara Traşcă, la patru rame cu cârmaci (4+), de Ladislau Lovrenschi, Dimitrie Popescu, Valentin Robu, Ioan Snep şi Vasile Tomoiagă, la Los Angeles 1984, la doi rame cu cârmaci (2+), de Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu şi Vasile Tomoiagă, la opt rame cu cârmaci (8+), de Mihaela Armăşescu, Doina Bălan, Adriana Bazon, Camelia Diaconescu, Viorica Ioja, Aneta Mihaly, Aurora Pleşca, Laura Sauca şi Marioara Traşcă.
De asemenea, cele opt medalii de bronz au fost câştigate la Beijing 2008, la opt rame cu cârmaci (8+), de Georgeta Andrunache, Eniko Barabas, Constanta Burcică, Rodica Maria Florea, Elena Georgescu, Doina Ignat, Simona Dumitriţa Muşat, Ioana Cristina Rotaru şi Viorica Susanu, la Barcelona 1992, la doi rame cu cârmaci (2+), de Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu şi Nicolae Țaga, la Seul 1988, la patru rame cu cârmaci (4+), de Herta Aniţaş, Doina Bălan, Veronica Necula, Ecaterina Oancia şi Marioara Traşcă, la patru vâsle (4x), de Anişoara Bălan, Veronica Cogeanu, Elisabeta Lipă şi Anişoara Sorohan, la Moscova 1980, la dublu vâsle (2x), de Olga Homeghi şi Valeria Răcilă, la opt rame cu cârmaci (8+), de Angelica Aposteanu, Rodica Arba-Puşcatu, Elena Bondar, Florica Bucur, Maria Constantinescu, Elena Dobriţoiu, Rodica Frîntu, Ana Iliuţă şi Marlena Zagoni, la Montreal 1976, la patru vâsle cu cârmaci (4x+), de Felicia Afrăsiloaie, Elena Giurcă, Elisabeta Lazăr, Maria Micşa şi Ioana Tudoran şi la Munchen 1972, la doi rame cu cârmaci (2+), de Petre Ceapura, Ladislau Lovrenschi şi Ștefan Tudor.
La Jocurile Olimpice de la Londra 2012, la canotaj, pe primul loc la medalii s-a situat Marea Britanie (4, 2, 3 — 9), Noua Zeelandă (3, 0, 2 — 5) şi Germania (2, 1, 0 — 3). Pe locurile următoare s-au clasat Danemarca, Cehia, SUA, Africa de Sud, Ucraina, Australia şi Canada. (Text: Agerpres, Foto: observator.tv)
