Atletismul, cea mai veche disciplină sportivă, figurează în programul Jocurilor Olimpice moderne de la prima ediţie din 1896 pentru bărbaţi şi din 1928 pentru femei. Cu un nume derivat din grecescul „athos”, care înseamnă competiţie, atletismul a evoluat din preistorie până astăzi, diversificându-şi provocările sportive pentru atleţi şi atlete de toate vârstele.
Potrivit site-ului Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, www.cosr.ro, întrecerile atletice au avut loc chiar de la cea dintâi ediţie a Jocurilor Olimpice antice, iar primii campioni au fost înregistraţi înainte de anul 776 î.Hr. Din 1896, concursurile atletice nu au lipsit niciodată din programul olimpic şi, datorită popularităţii acestui sport, în 1912 a fost înfiinţată federaţia internaţională de profil (IAAF). Competiţia atletică feminină a fost introdusă în premieră la JO în 1928, la Amsterdam, dar numai la anumite discipline.
În prezent, se concurează în 21 de probe olimpice la masculin şi la feminin, la care se mai adaugă trei la bărbaţi şi două la femei.
La bărbaţi probele sunt următoarele: 100 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1.500 m, 5.000 m, 10.000 m, 110 m garduri, 400 m garduri, 3.000 m obstacole, 4×100 m, 4×400 m, maraton, 20 km marş, 50 km marş, săritura în înălţime, săritura cu prăjina, săritura în lungime, triplu salt, aruncarea greutăţii, aruncarea discului, aruncarea ciocanului, aruncarea suliţei, decatlon.
La femei probele sunt următoarele:100 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1.500 m, 5.000 m, 10.000 m, 100 m garduri, 400 m garduri, 3.000 m obstacole, 4×100 m, 4×400 m, maraton, 20 km marş, săritura în înălţime, săritura cu prăjina, săritura în lungime, triplu salt, aruncarea greutăţii, aruncarea discului, aruncarea ciocanului, aruncarea suliţei, heptatlon. Dintre acestea, trei probe olimpice sunt doar masculine, respectiv 110 m garduri, 50 km marş şi decatlon, iar două doar feminine, respectiv 100 m garduri şi heptatlon.
De-a lungul anilor, atletismul a avut şi alte probe în programul olimpic, dar la care s-a renunţat însă: 80 metri garduri, pentatlon, 3.000 metri şi 10 kilometri marş.
Probele sportive de atletism la Jocurile Olimpice de vară din 2016 se vor desfăşura în ultimele zece zile ale competiţiei, adică în perioada 3-21 august 2016 la Rio de Janeiro, la Stadionul Olimpic. Proba de maraton va avea loc la Sambadromul Marques de Sapucai.
La Jocurile Olimpice moderne, între 1896 şi 2004, în clasamentul pe medalii la probele de atletism conduc detaşat Statele Unite ale Americii cu 769 de medalii, din care 321 medalii de aur, 251 de argint şi 197 de bronz, fiind urmate de fosta Uniune Sovietică (URSS) cu 193 de medalii, din care 64 de aur, 55 de argint şi 74 de bronz, precum şi de Marea Britanie cu 194 de medalii, din care 53 de aur, 79 de argint şi 62 de bronz. Pe locurile 4 şi 5 se află Finlanda cu 114 medalii, în total, şi Republica Democrată Germană (RDG) cu 109 medalii. La general, Federaţia Rusă ocupă locul al şaselea, cu 78 de medalii, din care 26 de aur, 27 de argint şi 25 de bronz, iar Germania locul al 14-lea cu 77 medalii şi Germania de Vest (RFG) locul al 17-lea cu 43 de medalii.
România ocupă la atletism locul al 18-lea cu 35 medalii, din care 11 de aur, 14 de argint şi 10 de bronz. Potrivit COSR, ţara noastră a avut pentru prima dată reprezentanţi în întrecerile olimpice atletice în 1928, la JO de la Amsterdam, absentând doar la ediţiile JO din 1932, 1940, 1944 şi 1948.
Cele 11 medalii olimpice de aur au fost obţinute de: Constantina Diţă (Beijing 2008, maraton), Gabriela Szabo (Sydney 2000, 5.000 m), Paula Ivan (Seul 1988, 1.500 m), Maricica Puică (Los Angeles 1984, 3.000 m), Doina Melinte (Los Angeles 1984, 800 m), Anişoara Cuşmir (Los Angeles 1984, săritura în lungime), Lia Manoliu (Mexico City 1968, aruncarea discului), Viorica Viscopoleanu (Mexico City 1968, săritura în lungime), Mihaela Peneş (Tokyo 1964, aruncarea suliţei), Iolanda Balaş (Tokyo 1964, săritura în înălţime), Iolanda Balaş (Roma 1960, săritura în înălţime).
Medaliile de argint, în număr de 14, au fost obţinute de atleţii români la următoarele olimpiade: Atena 2004 (400 m garduri — Ionela Tîrlea, triplusalt — Marian Oprea), Sydney 2000 (1.500 m — Violeta Beclea, maraton — Lidia Elena Simon), Atlanta 1996 (1.500 m — Gabriela Szabo), Barcelona 1992 (săritura în înălţime — Galina Astafei), Seul 1988 (3.000 m — Paula Ivan), Los Angeles 1984 (1.500 m — Doina Melinte, aruncarea greutăţii — Mihaela Loghin, săritura în lungime — Vali Ionescu), Munchen 1972 (100 m garduri — Valeria Bufanu, aruncarea discului — Argentina Menis), Mexico City 1968 (800 m — Ileana Silai, aruncarea suliţei — Mihaela Peneş).
Cele zece medalii de bronz au fost obţinute la ediţiile Jocurilor Olimpice de la Atena 2004 (1.500 m — Maria Cioncan), Sydney 2000 (1.500 m — Gabriela Szabo, săritura în înălţime — Oana Manuela Pantelimon), Los Angeles 1984 (1.500 m — Maricica Puică, 400 m garduri — Cristieana Cojocaru, 800 m — Fiţa Lovin, aruncarea discului — Florenţa Crăciunescu), Montreal 1976 (aruncarea suliţei — Gheorghe Megelea), Tokyo 1964 (aruncarea discului — Lia Manoliu), Roma 1960 (aruncarea discului — Lia Manoliu).
Întrecerile de atletism de la Jocurile Olimpice au fost umbrite şi de mai multe cazuri de dopaj. Dintre cazurile de dopaj pot fi amintite: 1976 — Danuta Rosani (Polonia); 1984 — Vésteinn Hafsteinsson (Islanda), Gianpaolo Urlando (Italia), Martti Vainio (Finlanda, medalie de argint retrasă la 10.000 m), Anna Verouli (Grecia); 1988 — Ben Johnson (SUA), testat pozitiv după victoria în finala de la 100 metri la Jocurile Olimpice de la Seul, a fost exclus din competiţii şi suspendat patru ani; 1992 — Madina Biktagirova (Echipa unificată), Bonnie Dasse (SUA), Jud Logan (SUA), Nijole Medvedeva (Lituania); 1996 — Iva Prandzheva (Bulgaria), Natalya Shekhodanova (Rusia); 2004 — Konstantinos Kenteris şi Ekaterini Thanou (Grecia), acuzaţi că s-au sustras controlului antidoping, Adrian Annus şi Róbert Fazekas (Ungaria), Irina Korzhanenko (Rusia), toţi trei medaliaţi cu aur au fost descalificaţi pentru dopaj, etc.
La ediţia trecută a Jocurilor Olimpice, de la Londra (Marea Britanie — 2012) printre medaliaţii cu aur la probele de atletism s-au numărat, la bărbaţi, Usain Bolt (Jamaica, 100 m, 200 m), Kirani James (Grenada, 400 m), Mo Farah (Marea Britanie, 5.000 m, 10.000 m), Aries Merritt (SUA, 110 m garduri), Jamaica (Nesta Carter, Michael Frater, Yohan Blake, Usain Bolt, 4×100 m), Stephen Kiprotich (Uganda, maraton), Serghei Kîrdiapkin (Rusia, 50 km marş), Ivan Ukhov (Rusia, săritura în înălţime), Christian Taylor (SUA, triplu salt), Tomasz Majewski (Polonia, aruncarea greutăţii), Krisztian Pars (Ungaria, aruncarea ciocanului) etc. La femei, au obţinut aurul olimpic, printre altele: Shelly-Ann Fraser-Pryce (Jamaica, 100 m), Allyson Felix (SUA, 200 m), Sanya Richards-Ross (SUA, 400 m), Maria Savinova (Rusia, 800 m), Asly Cakyr Alptekin (Turcia, 1.500 m), Natalya Antyukh (Rusia, 400 m garduri), SUA (4×100 m, 4×400 m), Tiki Gelana (Etiopia, maraton), Anna Chicherova (Rusia, săritura în înălţime), Barbora Spotakova (Cehia, aruncarea suliţei) etc. (Text: Agerpres, Foto: bhmpics.com)
