Sfântul Scaun sărbătoreşte ziua naţională la 13 martie (data alegerii actualului suveran pontif – Papa Francisc). Sfântul Scaun este o entitate recunoscută în raporturile internaţionale, cu autoritate spirituală şi universală, subiect suveran de drept internaţional, de caracter religios şi moral.
Subiectul care intră în contact cu alţi actori ai vieţii internaţionale este Sfântul Scaun, iar nu Biserica Catolică în calitate de comunitate de credincioşi şi nici Statul Cetăţii Vaticanului.
Cetatea Vaticanului asigură o bază fizică/teritorială minimă Sfântului Scaun, potrivit www.mae.ro. Situată în partea de vest a Romei (Vaticanus Ager), cuprinde Bazilica Sf. Petru, palatele şi grădinile Vaticanului (0,44 hectare şi aproximativ 800 rezidenţi). Autoritatea efectivă a Statului Vatican se exercită pe 142 kmp.
Piaţa Sf. Petru este supusă dreptului internaţional, trebuind să fie permanent accesibilă publicului. Ea se află sub paza poliţiei italiene. Întregul Stat al Cetăţii Vaticanului este înscris, la cererea sa, din ianuarie 1960, în Registrul internaţional al bunurilor culturale sub protecţie specială, creat prin Convenţia internaţională asupra protecţiei bunurilor culturale, semnată la Haga, la 14 mai 1954.
Cetatea Vaticanului are o puternică semnificaţie culturală. Printre multele clădiri impozante de aici se numără Bazilica Sf. Petru, palatul Vatican şi Muzeele Vaticanului. Tot aici se regăsesc frescele lui Michelangelo din Capela Sixtină, cele ale lui Pinturicchio din apartamentul Borgia şi camerele (stanze) lui Rafael, în apartamentele papei. Biblioteca Vaticanului conţine o nepreţuită colecţie de manuscrise din epoca creştină şi din cea precreştină.
Împăratul Constantin, primul împărat creştin al Romei, a ordonat construirea Bazilicii Sf. Petru pe dealul Vaticanului. La jumătatea secolului al XV-lea bazilica se afla în ruină, iar papa Nicolae al V-lea a ordonat restaurarea şi lărgirea bisericii conform unui plan al lui Bernardo Rossellino, dar după moartea papei, lucrările au fost oprite. În anul 1506, papa Iulian al II-lea a pus piatra de temelie a unei noi bazilici şi l-a numit pe Donato Bramante arhitect şef al noii bazilici.
În anul 1546 Michelangelo a fost numit arhitect şef al Bazilicii Sf. Petru şi a ajutat la proiectarea domului. În 1564, Michelangelo a murit înainte de a finaliza domul însă construcţia sa era avansată şi a putut fi finalizată. În 1626, biserica a fost sfinţită şi inaugurată oficial iar de atunci atrage pelerini din toate colţurile lumii.
Palatul Vatican, reşedinţă a papei de la sfârşitul secolului al XIV-lea, este situat la nord de Bazilica Sf. Petru din Vatican. Împrejmuită pentru prima dată în 850 d.Hr., zidurile neregulate cuprind în interiorul lor grădini (datând din perioada lui Nero), curţi, zone rezidenţiale, galerii, Muzeele Vaticanului, biblioteca şi alte instituţii. Zona rezidenţială, care cuprinde peste 1.400 de camere, a început să fie construită în secolul al XIII-lea de către papa Nicolae al III-lea. Papa Nicolae al V-lea a fondat Biblioteca Vaticanului, potrivit Enciclopediei Universale Britannica.
În timpul papei Iulius al II-lea, Giovanni dei Dolci a construit Capela Sixtină, cunoscută pentru operele de artă din interior, printre care tavanul pictat de Michelangelo. Capela Sixtină a fost construită între anii 1472 şi 1483, în timpul pontificatului papei Sixtus al IV-lea, de unde îi provine numele. Capela aflată în dreapta Bazilicii Sf. Petru este locul unde se ţin conclavurile cardinalilor pentru alegerea unui nou papă şi este renumită datorită picturilor murale ale lui Michelangelo. Capela are două părţi: una rezervată ceremoniilor religioase şi alta pentru credincioşi.
Planurile arhitectonice aparţin lui Baccio Pontelli iar lucrările de construcţie au fost executate sub supravegherea lui Giovannino de’ Dolci. Primul serviciu religios a fost oficiat la 9 august 1483 şi a fost dedicat Fecioarei Maria. Picturile de pe pereţii laterali au fost executate de marii artişti ai timpului: Pietro Perugino, Sandro Botticelli, Domenico Ghirlandaio, Cosimo Rosselli, Luca Signorelli. Donato Bramante a terminat faţada de nord şi a făcut planurile pentru imensa curte Belvedere, iar Rafael şi-a pictat capodoperele în interiorul palatului. Angajat de papa Paul al III-lea, Antonio da Sangallo cel Tânăr a proiectat Sala Regia (Sala Regală) şi Capela Paulină, decorată de Michelangelo.
Alte capele, împreună cu faimoasa Galerie a Hărţilor a lui Ottaviano Mascherino, datează de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Domenico Fontana a adăugat o aripă de apartamente şi clădirea actuală a bibliotecii în timpul papei Sixtus al V-lea. În perioada barocă, papa Urban al VIII-lea a construit Capela Matilda şi în timpul papei Alexandru al VII-lea, Gian Lorenzo Bernini a construit Scala Regia (Scara regală). Muzeele şi Galeriile Vaticanului găzduiesc colecţiile de obiecte de artă ale papilor, construite începând cu secolul al XV-lea.
Printre muzee se numără Muzeul Pio-Clementino, din secolul al XVIII-lea, care expune colecţia de sculpturi clasice adunată în perioada 1503-1513 de papa Iulius al II-lea, sălile de expoziţii din Biblioteca Vaticanului şi Capela Sixtină.
Colecţiile Vaticanului sunt renumite mai ales pentru statuile clasice (printre care Apollo din Belvedere, Torsul din Belvedere, Laocoon), dar conţin şi obiecte de artă egipteană sau de la începutul epocii creştine.
Pinacoteca (galeria de tablouri), fondată de papa Pius al VI-lea în 1797, conţine picturi italiene cu subiecte religioase, dar şi obiecte laice ale unor artişti precum Auguste Renoir, Georges Seurat, Vincent van Gogh, Henri Matisse şi Pablo Picasso. Colecţiile Vaticanului sunt printre cele mai importante din lume. (Text: Agerpres, Foto: ro.wikipedia.org, en.wikipedia.org, flickr.com, Video: youtube.com)
