SANTA LUCIA: relief, istorie şi cultură

Santa-Lucia-02

Statul insular Santa Lucia aniversează la 22 februarie ziua naţională, ce marchează proclamarea independenţei faţă de Regatul Unit, în 1979.

Istorie şi cultură

Santa Lucia este o ţară insulară din estul Mării Caraibilor, la limita Oceanului Atlantic. Parte a Antilelor Mici, este localizată la nord-nord-est de Insula Saint Vincent, la nord-vest de Barbados şi la sud de Martinica. Are o suprafaţă de 617 km pătraţi. Capitala se află la Castries.

Insula este cunoscută drept una dintre cele mai primitoare din Caraibe, fiind o destinaţie ideală pentru romantici. De altfel, în cadrul distincţiilor anuale „World Travel Awards”, Santa Lucia a fost desemnată câştigătoare în topul destinaţiilor pentru luna de miere, de opt ori.

Santa-Lucia-05

Istoria sa începe odată cu descoperirea insulei de către exploratorul Cristofor Columb, la 13 decembrie 1502. Teritoriul a fost atunci revendicat de Spania şi numit Isla de Santa Lucia. În secolul al XVII-lea, au urmat încercările englezilor de colonizare (1605, 1638-1640) şi stabilirea unei colonii franceze (1643) cu numele Sainte Lucie, potrivit cronologiei prezentate de www.worldstatesmen.org. Francezii au semnat un tratat cu populaţia băştinaşă de caraibi, dar Anglia a preluat controlul câţiva ani mai târziu, între 1663 şi 1667. Între 1667 şi 1674, teritoriul a intrat sub administrarea Companiei Indiilor Occidentale, conform sursei citate.

În deceniile următoare, au urmat războaie cu Franţa, controlul asupra insulei schimbându-se frecvent între francezi şi englezi, atraşi de acest teritoriu pe fondul dezvoltării industriei zahărului. În urma unei înţelegeri între Marea Britanie şi Franţa — ”Treaty of Choc”, între 1723 şi 1744, teritoriul trebuia să devină zonă neutră, dar colonizatorii francezi nu au plecat. Odată cu izbucnirea Revoluţiei Franceze (1789-1799), pe insulă a fost instituit un tribunal revoluţionar, condus de căpitanul La Crosse, care a adus ghilotina ca mijloc de execuţie a regaliştilor. La scurt timp, britanicii au invadat insula, după izbucnirea războiului cu Franţa. În cadrul acestui conflict, în 1796, oraşul Castries a fost incendiat.

Santa-Lucia-01

Teritoriul a continuat să fie obiectul revendicărilor între Marea Britanie şi Franţa până când, în 1814, britanicii au preluat definitiv controlul asupra insulei, ca partea a Tratatului de la Paris, care a pus capăt Războaielor Napoleoniene. De la acest moment decisiv, Santa Lucia a fost considerată parte a coloniei Insulelor britanice Windward. În 1836, sclavia a fost abolită pe insulă, la fel ca în tot Imperiul Britanic. În 1840, a fost instituit un guvern reprezentativ.

În 1953, a fost introdus sufragiul universal. La 22 februarie 1979, Santa Lucia a devenit stat independent în cadrul naţiunilor Commonwealth. În prezent, jurisdicţia statului are un caracter mixt. Premierul ţării este dr. Kenny D. Anthony, membru al Partidului Laburist, ales pentru această funcţie pentru a treia oară

Santa-Lucia-07

Bagajul cultural al statului este divers, prin prisma istoriei tumultuoase a insulei. Un amestec vibrant de cultură şi istorie a caraibilor, africanilor, francezilor şi englezilor se reflectă în viaţa de zi cu zi a locuitorilor. Limba oficială este engleza, dar una din limbile secundare este creola specifică insulei (kwéyol, patwa), ce are la bază franceza şi care este vorbită de aproape toţi locuitorii (183.772 persoane, conform http://countrymeters.info/).

Între manifestările culturale specifice zonei, se numără festivalurile La Rose, La Marquerite şi Festivalul anual de Jazz din Santa Lucia (Saint Lucia Jazz Festival).

Santa-Lucia-03

Santa Lucia este ţara de origine a doi laureaţi ai Premiului Nobel: Sir Arthur Lewis (Economie, 1979) şi poetul Derek Walcott (Literatură, 1992). Raportat la numărul restrâns de locuitori, statul înregistrează cei mai mulţi laureaţi Nobel pe cap de locuitor faţă de orice alt stat al lumii, conform site-ului thecommonwealth.org/our-member-countries/saint-lucia.

Relief şi turism

Insula este cunoscută drept una dintre cele mai primitoare din Caraibe, fiind o destinaţie ideală pentru romantici. De altfel, în cadrul distincţiilor anuale „World Travel Awards”, Santa Lucia a fost desemnată câştigătoare în topul destinaţiilor pentru luna de miere, de opt ori.

Insula se remarcă faţă de restul insulelor din Marea Caraibilor prin relieful variat. Explorările ar trebui să includă pentru orice aventurier: Munţii Piton, pădurea tropicală, izvoarele sulfuroase (Sulphur Springs) din Soufriere şi recifele de corali — evidenţiază autoritatea de turism a statului pe site-ul www.stlucia.org.

Santa-Lucia-04

Zona protejată a Munţilor Piton face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Localizată în apropierea oraşului Soufriere, zona include două piscuri vulcanice ce se ridică unul lângă altul din mare, cu înălţimi de 770 m, respectiv 743 m, legate de coama Piton Mitan. Complexul geotermal include un câmp geotermal cu fumarole sulfuroase şi izvoare calde. Recifele de corali acoperă aproximativ 60% din zona marină. Aici se regăsesc 168 de specii de peşti, 60 de specii de cnidari, inclusiv corali, opt de moluşte, 14 de spongii, 14 de echinoderme, 15 de artropode şi opt de viermi inelaţi, conform unui studiu citat de site-ul UNESCO.

Vegetaţia terestră predominantă este tropical-umedă, gradată de la pădurea umedă subtropicală, cu zone mici de pădure uscată şi pădure umedă pe culmi. Cel puţin 148 de specii de plante au fost clasificate pe muntele Gros Piton, 97 pe muntele Petit Piton şi pe creastă, printre ele numărându-se opt specii rare de arbori. Zona muntelui Gros Piton găzduieşte 27 de specii de păsări, din care cinci endemice, trei specii de rozătoare indigene, una de oposum, trei de lilieci, opt de reptile şi trei de amfibieni.

Santa-Lucia-06

Vulcanul Soufrier sau izvoarele sulfuroase reprezintă o destinaţie populară pentru turişti. Vulcanul a erupt ultima dată în secolul al XVIII-lea, iar în prezent este în stare latentă. Aici, turiştii se pot scălda în nămol. Localnicii spun că după o baie cu nămol, vei arăta cu 12 ani mai tânăr. După experienţa terapeutică a nămolului, turiştii pot opta pentru delectarea sub o cascadă din pădurea tropicală, înaltă de 15 m. În zilele când căderea de apă nu este foarte puternică, doritorii se pot revigora cu un masaj pe spate şi pe umeri — recomandă specialiştii în turism de pe insulă. (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/SaintLuciaUK, luciancarnival.com, Video: youtube.com)