Republica Socialistă Vietnam sărbătoreşte Ziua naţională la 2 septembrie 1945, Ziua proclamării independenţei.
Repere geografice şi istorice
R.S. Vietnam este situată în Asia de Sud-Est, în Peninsula Indochina. La nord se învecinează cu R. P. Chineză, la nord-vest cu R. D. P. Laos, la sud-vest cu Regatul Cambodgiei, la est cu Golful Tonkin şi Marea Chinei de Sud, iar la sud cu Golful Thailanda.
Are o suprafaţă de 331.210 km pătraţi, diviziuni administrative: 58 de provincii („tinh”) şi 5 municipalităţi (Hanoi, Ho Chi Minh, Da Nang, Hai Phong, Can Tho).
La 2 septembrie 1945, Vietnamul îşi proclamă independenţa de stat. În decembrie 1946, începe lupta de rezistenţă împotriva acţiunilor militare ale forţelor coloniale franceze, care se încheie cu victoria de la Dien Bien Phu, din 7 mai 1954, a forţelor naţionale conduse de Ho Chi Minh, potrivit site-ului oficial al MAE.
Semnarea Acordurilor de Pace de la Geneva cu privire la Indochina (20 iulie 1954) marchează sfârşitul primului război indochinez. Prin Acordurile de la Geneva, care recunoşteau independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a celor trei state indochineze, Vietnamul a fost împărţit temporar în două zone, situate la nord şi sud de paralela 17, şi s-a stabilit organizarea de alegeri generale libere în cel mult doi ani, pentru constituirea unui guvern naţional.
La 26 octombrie 1955, autorităţile provizorii din partea de sud a Vietnamului au proclamat unilateral „Republica Vietnam”, repunând în discuţie termenii Acordurilor de la Geneva. Al doilea război indochinez a luat sfârşit prin semnarea, în ianuarie 1972, a Acordurilor de Pace de la Paris dintre Vietnam şi SUA, iar la 30 aprilie 1975, administraţia „Republicii Vietnam”, lipsită de sprijin pe plan intern şi izolată pe plan internaţional, a capitulat.
Reunificarea ţării, consacrată prin proclamarea, de către Adunarea Naţională, a Republicii Socialiste Vietnam, a avut loc la 2 iulie 1976.
Vietnamul este membru al Francofoniei din 1970. În 1995, R.S. Vietnam a aderat la Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud Est (ASEAN), iar în 1998 la APEC.
Gastronomie
Geografia ţării joacă un rol important în bucătăria sa. Orezul, pilonul principal al dietei vietnameze, este cultivat în întreaga ţară, dar mai ales în Red River Delta, în partea de nord, şi Mekong Delta, în partea de sud. De fapt, vietnamezii spun că ţara lor se aseamănă, ca formă, cu un băţ de bambus (regiunea centrală îngustă), cu un coş de orez la fiecare capăt, potrivit site-ului foodbycountry.com.
Cu toate că trei sferturi din relieful Vietnamului este de deal sau de munte, litoralul lung şi căile navigabile interioare asigură o cantitate mare de peşte şi alte specii acvatice care sunt principalele produse din dieta vietnameză.
Bucătăria vietnameză variază oarecum în funcţie de regiune, cu influenţe chinezeşti în partea de nord, precum şi cambodgiene şi franceze în sud.
Clima determină, de asemenea, prezenţa anumitor ingrediente, care, la rândul lor, influenţează felurile de mâncare ce domină într-o anumită regiune. În timpul lunilor de iarnă, în nord, familiile se adună în jurul unui mangal cu jăratic, aşezat pe masă, care este şi o sursă de căldură, şi pe care păstrează cald un castron mare de supă în care se fierb legume şi carne.
Un fel de mâncare de peşte numit ”cha ca’‘, care este gătit într-un mod similar, este, la fel, destul de comun.
În partea de sud, unde clima este propice pentru o lungă perioadă de creştere, sunt disponibile mai multe ingrediente, dieta incluzând o mai mare varietate de fructe şi legume. Un fel de mâncare popular în partea de sud este ”cha tom” (creveţi în trestie de zahăr).
În partea de nord, sunt prezente tocanele gătite lent sau este practicată tehnica stir fry pentru prepararea legumelor şi a cărnii, în timp ce în sud, cele mai multe alimente sunt pregătite rapid la grătar sau consumate crude.
Pentru bucătăria vietnameză aceeaşi importanţă, ca orezul şi tăiţeii din orez, o are sosul din peşte sărat ”nuoc mam”, folosit în cele mai multe reţete vietnameze (la fel cum sarea este folosită în cele mai multe feluri de mâncare occidentale).
”Nuoc mam” este produs de-a lungul coastei vietnameze. Ingredientele, anşoa şi sare, sunt stratificate în butoaie de lemn şi apoi lăsate să fermenteze timp de aproximativ şase luni.
Sosul de culoare deschisă este de cea mai bună calitate, obţinut din prima tranşă de colectare. Acesta este folosit direct la masă. Este, de asemenea, cel mai scump. Variantele sosului ”nuoc mam” mai puţin costisitoare pot fi folosite la gătit.
Cel mai popular condiment în Vietnam este ”nuoc cham’‘, un sos ce are la bază tot sosul de peşte, care este la fel de comun în Vietnam cum este ketchup-ul în America. Farfurioare umplute cu ”cham nuoc” sunt prezente la fiecare masă, practic, mesenii scufundă totul în acest sos, de la rulouri de primăvară la chifteluţe. (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/ Visit Vietnam Now)
