Republica Macedonia sărbătoreşte la 8 septembrie Ziua naţională. La această dată a fost proclamată, în 1991, independenţa acestei ţări.
Natură, turism
Situată în sudul Europei, în Peninsula Balcanică, Republica Macedonia, cu o suprafaţă de 25.713 kmp, are ca vecini Republica Serbia la nord, Bulgaria la est, Grecia la sud şi Albania la vest.
Este o ţară cu un relief predominant muntos, fragmentat de depresiuni şi culoare de vale cu aspect de câmpie înaltă (Pelagonija în partea central-sudică, Polog în nord-vest, Ovce Pole în est) şi de depresiunea Vardar în nord, o câmpie aluvială drenată de râul cu acelaşi nume şi unde se înregistrează o seismicitate ridicată, conform ”Enciclopediei statelor lumii” (Editura Meronia, Bucureşti, 2005). Munţii, care aparţin în principal Alpilor Dinarici, ating înălţimea maximă în vârful Golem Karab (2.764 m), în partea de nord-vest. În est se află Munţii Sârbo-Macedoneni, cu mai multe masive, între care Osogovske Planine (2.252 m în vârful Rujen).
De asemenea, există mai mult de 50 de lacuri naturale şi artificiale. În sud-vest, la graniţa cu Albania şi cu Grecia se află două mari lacuri tectonice, Ohrid şi Prespa. Lacul Ohrid şi împrejurimile acestuia constituie zonă naturală ocrotită inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Pădurile ocupă peste o treime din teritoriul ţării, suprafeţe însemnate fiind acoperite şi de pajişti naturale. În ceea ce priveşte clima, aceasta este predominant temperat-continentală, cu ierni reci şi veri călduroase.
Republica Macedonia are resurse minerale variate, precum plumb, zinc, cupru, nichel, crom, mangan, minereu de fier, cărbune. Sunt cultivate cereale (grâu, orz, porumb), tutun (Macedonia fiind unul dintre principalii producători europeni), un loc important ocupându-l şi viticultura şi pomicultura.
Capitala ţării este Skopje. Printre principalele oraşe se numără Bitola, Tetovo, Kumanovo, Ohrid, Veles, Stip, Gostivar, Strumica, potrivit site-ului mae.ro.
Skopje are o serie de obiective şi atracţii turistice, monumente istorice şi de artă. Printre acestea se numără: apeductul aflat în nord-vestul oraşului (secolul al V-lea d. Hr.), Mănăstirea Sf. Pantelimon (ridicată de împăratul bizantin Alexios I Comnen în 1164); moscheea lui Isa-beg (secolul XV); Biserica Sf. Spas; podul Dusan; Casa Memorială ”Maica Tereza”; Muzeul Naţional al Macedoniei; Muzeul Municipal Skopje; Muzeul de Artă Contemporană etc.
Marile lacuri tectonice Ohrid şi Prespa şi staţiunile climaterice de aici constituie altă importantă atracţie turistică. Ohrid este un oraş cu numeroase monumente istorice şi de artă, între care bisericile bizantine Sf. Sofia (secolul XI) şi Sf. Clement (secolul XIII), Biserica Sf. Jovan Kaneo. Tot în Ohrid mai pot fi vizitate diverse muzee, precum şi bazarul vechi. Bitola, Staro Nagoricane ş.a. sunt, de asemenea, localităţi cu monumente istorice şi biserici vechi.
Pentru amatorii de sporturi de iarnă sunt renumite staţiunile din Munţii Sar-Planina.
Republica Macedonia are, de asemenea, mai multe Parcuri Naţionale, precum Mavrovo, Jasen, Galienica, Pelister etc. Dintre acestea se remarcă Mavrovo, înfiinţat în anul 1952, care include o rezervaţie protejată, o parte din lanţul Munţilor Sar, un lac, o staţiune montană, păduri, păşuni, precum şi o bogată floră şi faună.
Istorie, cultură, gastronomie
În secolul VII î.Hr., triburile indo-europene ale macedonenilor (rezultate din amestecul unor elemente ilire, trace şi elene) au constituit în centrul Peninsulei Balcanice un regat care, sub Filip al II-lea (359-336 î. Hr.), devine hegemonul lumii greceşti (”Enciclopedia statelor lumii”, Editura Meronia, Bucureşti, 2005). Alexandru cel Mare, fiul regelui Filip al II-lea, cucereşte Imperiul Persan, punând bazele lumii elenistice. În 148 î.Hr. regatul macedonean este transformat în provincie romană, iar după 395 d. Hr. devine provincie a Imperiului Bizantin.
În secolele VI-VII teritoriul Macedoniei este ocupat de triburi slave, iar în secolul IX este adoptat aici creştinismul. În secolele VII-XIV teritoriul Macedoniei a aparţinut alternativ Imperiului Bizantin, primului Țarat Bulgar şi Regatului Sârb, pentru ca spre sfârşitul secolului al XIV-lea să devină o provincie a Imperiului Otoman.
În urma celor două Războaie Balcanice din 1912 şi 1913, teritoriul actual al Republicii Macedonia a fost împărţit între Grecia, Bulgaria şi Serbia, după cum menţionează www.mae.ro. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, a intrat în componenţa Republicii Populare Federale Iugoslavia, ca una dintre cele şase republici. Prin referendumul din 8 septembrie 1991, s-a desprins paşnic din Republica Socialistă Federală Iugoslavă (în 1963 numele Republicii Populare Federale Iugoslavia s-a schimbat în Republica Socialistă Federală Iugoslavia).
Conform proiectului administrativ-teritorial din august 2004, Republica Macedonia a fost reorganizată în 84 de municipalităţi, conform site-ului oficial al MAE.
Capitala Skopje este formată din 10 municipalităţi şi reprezintă unitate distinctă de auto-guvernare locală. Skopje, oraş aşezat pe râul Vardar, reflectă încă ocupaţia otomană ce a durat de la sfârşitul secolului al XIV-lea până la începutul secolului XX. Mare parte din arhitectura veche a capitalei a fost avariată în timpul puternicului cutremur din 1963, însă oraşul a fost reconstruit. În centrul istoric se poate vedea o fortăreaţă medievală şi un bazar în stil otoman. În partea de nord a oraşului se păstrează clădiri care amintesc de ocupaţia de 500 de ani a Imperiului Otoman.
Alte repere ale istoriei şi culturii capitalei Skopje sunt: apeductul ce datează din secolul al V-lea d. Hr., din vremea împăratului Iustinian I; Mănăstirea Sf. Pantelimon, ridicată de împăratul bizantin Alexios I Comnen în 1164, cu unele fresce datând chiar din acele vremuri, iar altele din secolele XV, XVI şi XIX; fosta baie turcească ”Daut Pasha” (secolul al XV-lea), transformată în prezent în galerie de artă, în care sunt expuse icoane din secolele XIV şi XIX, precum şi lucrări colective ale artiştilor macedoneni — pictură, sculptură, grafică; Vechiul Bazar; ruinele romane de la Scupi, localitate care datează din secolul al II-lea d. Hr. şi care a devenit mai târziu un oraş prosper, devastat însă în secolul al V-lea de invaziile barbare.
Tot în Skopje poate fi admirată Crucea Mileniului (cu înălţimea de 66 m), un monument impresionant ridicat pe muntele Vodno în anul 2002, pentru a marca împlinirea a două milenii de la apariţia creştinismului.
Renumite în Republica Macedonia sunt şi picturile-fresce bizantine, bine conservate, precum şi valoroasele colecţii de icoane.
Dintre numeroasele manifestări culturale amintim Festivalul de Vară de la Ohrid, de muzică clasică şi dramaturgie, ”Serile de poezie de la Struga”, care reunesc poeţi din zeci de ţări ale lumii, Serile de Mai ale Operei de la Skopje, Festivalul de Jazz de la Skopje etc.
Bucătăria acestei ţări este asemănătoare cu cea a Greciei şi Turciei. Aici se pot găsi mai multe sortimente de kebab, precum şi feluri precum musacaua, din vinete, cartofi şi carne tocată. Specialităţi naţionale sunt considerate ”tavce gravce” (fasole prăjită) şi deliciosul păstrăv de Ohrid.(Text: Agerpres, Foto: facebook.com/ Macedonia Timeless, Video: youtube.com)
