Republica Coreea sărbătoreşte la 3 octombrie Ziua naţională, respectiv, momentul fondării statului Gojeoson în anul 2033 î. Hr.
Istorie şi cultură
Stat situat în Asia de Est, ocupând partea sudică a Peninsulei Coreene, Republica Coreea se învecinează la nord cu Republica Populară Democrată Coreeană şi este înconjurată de Marea Japoniei la est, Marea Galbenă la vest, iar Strâmtoarea Coreei o desparte de Japonia.
Republica Coreea este împărţită, în ceea ce priveşte relieful, în patru mari regiuni: partea estică cu munţi înalţi şi câmpii litorale înguste; partea vestică cu vaste câmpii litorale, râuri şi dealuri domoale; partea sud-vestică cu munţi şi văi şi partea sud-estică dominată de întinsul bazin al râului Nakdong.
Gojeoson, primul stat coreean constituit în jumătatea nordică a peninsulei, este cucerit în 108 î.Hr., temporar de Imperiul Chinez al dinastiei Han de Vest. În secolul I î.Hr. se constituie trei formaţiuni statale independente: în nord Regatul Koguryo, în jumătatea apuseană Paekje (Paekche), iar în sud-est Regatul Silla, angrenate în secolele V-VII într-o aprigă luptă pentru hegemonie încheiată în 675, cu unificarea pentru două secole a întregii Corei de către statul Silla.
Situarea geo-politică a Coreei între cele două mari imperii, cel chinez şi cel nipon, a marcat dramatic istoria ţării. Statul Koguryo (de la care provine actualul nume) reunifică Coreea în secolul X, dar se prăbuşeşte la jumătatea secolului al XIII-lea sub loviturile invaziei mongole. După înlăturarea dominaţiei mongole, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, generalul Yi Song-gyo întemeiază dinastia Yi (1392-1910), statul coreean fiind obligat să recunoască între 1637 şi 1895 suzeranitatea Imperiului chinez.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, Coreea devine ţinta tendinţelor expansioniste ale Japoniei, Rusiei, dar şi a anexionismului chinez. În urma Tratatului de la Shimonoseki (1895), care încheie războiul nipono-chinez din 1894-1895, Japonia îşi instaurează protectoratul asupra Coreei, pe care o anexează în 1910.
După declaraţia de război a URSS adresată Japoniei (august 1945), trupe sovietice ocupă nordul ţării până la paralela 38°; trupe americane debarcate în septembrie 1945 ocupă sudul peninsulei. Conferinţa miniştrilor de externe ai SUA, URSS şi Marii Britanii decide la 27 decembrie 1945 restabilirea Coreei ca stat independent şi democratic, hotărâre care nu a putut fi dusă la îndeplinire în contextul Războiului Rece.
Republica Coreea este împărţită în nouă provincii (Cheju-do, Cholla-bukto-Nord, Cholla-namdo-Sud, Chungchong-bukto, Chungchong-namdo, Kangwon-do, Kyonggi-do, Kyongsang-bukto, Kyongsang-namdo) şi şapte oraşe metropolitane (Incheon, Gwangju, Busan, Seoul, Daegu, Daejeon, Ulsan). Capitala este Seoul, iar principalele oraşe sunt: Busan, Incheon, Daegu, Daejeon, Gwangju, Ulsan.
Seoul este situată în nord-vestul ţării, pe râul Han, în centrul peninsulei Coreea. Întemeiată în anul 18 î.Hr., a fost iniţial capitala regatului Paekje, unul dintre cele Trei Regate Coreene, şi a continuat să aibă acest statut până în zilele noastre. Zona capitalei care include metropola Incheon şi majoritatea provinciei Gyeonggi, are aprox. 24,5 milioane de locuitori, fiind una dintre cele mai mari zone metropolitane din lume. Oraşul a găzduit Jocurile Olimpice de Vară din 1988 şi Campionatul Mondial de Fotbal din 2002.
Gyeongju a fost capitala Regatului Antic Silla, care a guvernat mare parte a peninsulei coreene între secolele VII-IX, cunoscut şi sub denumirea de ”muzeul fără ziduri”. Gyeongju găzduieşte unele dintre cele mai mari comori de artă budistă din Coreea. Satul Yangdong este inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, fiind un sat care încă păstrează clădirile şi obiceiurile de viaţă din timpul dinastiei Joseon.
Observatorul Chemseongdae, cel mai vechi observator astronomic existent din Asia de Est şi una dintre cele mai vechi instalaţii ştiinţifice din lume în funcţiune, este construit din 362 de blocuri de granit reprezentând cele 362 de zile ale anului lunar.
Din multitudinea de obiective istorice şi culturale din Seul amintim: palatele Changdeokgung, Changgyeonggung, Deoksugung, Gyeongbokgung şi Gyeonghuigung, Piaţa Namdaemun cea mai veche piaţă tradiţională din Seul; Marea Poartă din Sud, una dintre vechile porţi de acces în oraş; Biwon sau grădinile secrete ale palatului Chandeokgung; Altarul Jongmyo inclus în Patrimoniul UNESCO în 1995; Mormintele regale ale dinastiei Gojeoson; Muzeul Naţional al Republicii Coreea ce reflectă în colecţiile sale, cultura şi istoria oraşului Seul şi a ţării, deopotrivă, începând cu primele descoperiri arheologice şi până în prezent, cu accent pe epoca dinastiei Gojeoson; Muzeul Naţional Popular; Institutul Naţional de Muzică Clasică, Centrul Cultural Sejong, Palatul Artelor Hoam; Hwagyesa şi Bongeunsa cele mai mari temple budiste din Seul; Turnul Namsan (262 m), construit pe muntele în 1968 şi deschis publicului în 1980; Podul-Fântână Banpo construit în 1982; Lotte World Seul — un complex de agrement şi recreere; Strada comercială Insadong, unde se găsesc laolaltă produse tradiţionale şi moderne, pornind de la mâncare, haine şi ajungând la obiecte de decoraţiuni.
Festivalul de toamnă Yongsan, Festivalul Internaţional al Florii de Cais Gwangyang, Festivalul Florii de Corn Gurye, Festivalul Jinhae Gunhangje, Festivalul Florii de Cireş se numără printre numeroasele festivaluri tradiţionale care se organizează în fiecare an în Republica Coreea.
Turism
Capitala Seul găzduieşte patru palate regale, care datează din timpul regatului Choson (1392-1910): Kyongbokkung, Toksugung, dar şi vechiul templu regal Choson.
Piwon sau Grădina Secretă, aflată în apropierea palatului Changdokkung, se remarcă prin peisaje încântătoare şi construcţii clasice.
Alte obiecte de interes turistic pentru turişti sunt: Muzeul Naţional, Institutul Naţional de Muzică Clasică, Centrul Cultural Sejong, Palatul Artelor Hoam.
Satul de lângă Seul, Suwon, este un sat tradiţional. Acesta reconstituie străvechea viaţă folclorică coreeană. Satul a fost construit în 1973 şi cuprinde case tipice diferitelor provincii. În piaţa satului se organizează concursuri de înălţare a zmeelor, grupuri de dansuri populare. Fierarul, dulgherul, olarul şi artizanul de instrumente muzicale pot fi văzuţi lucrând în atelierele lor.
Insula Kanghwado este situată în estuarul râului Han, la nord de portul Inchon, fiind bogată în frumuseţi istorice şi naturale. Monumentele istorice mai importante sunt un altar presupus a fi fost înălţat de Tangun, întemeietorul legendar al naţiunii, fortăreţe, ziduri, un cuptor din perioada Koryo, secolul al XIII-lea, pentru arderea renumitelor vase de ceramică de culoare verde pal şi templul Chondungsa.
Kyongju este vechea capitală, în care regii şi reginele Shillei au deţinut supremaţia timp de o mie de ani. Acest oraş este pentru Coreea ceea ce este Atena pentru Grecia. Aici vezi la tot pasul morminte regale, pagode din piatră bătută de vreme, temple budiste şi ruine ale unor cetăţi. Movilele de pe mormintele regale au dezvăluit nenumărate obiecte preţioase, incluzând coroane fastuoase. Documentele istorice vechi arată că oraşul, construit după modelul capitalei Tang, cu şiruri de bulevarde şi străzi întretăiate în unghiuri drepte, avea toate casele acoperite cu ţiglă.
Cele două comori ale oraşului sunt Templul Pulguska şi cel din peştera Sokkuram, ambele înălţate în secolul al VIII-lea, mărturii ale artei budiste. Muzeul Naţional Kyongju găzduieşte comori antice recuperate din Kyongju şi din apropierea lui.
Staţiunea Lacul Pomun, aflată la 6 kilometri de marginea estică a oraşului, este un complex turistic nou construit.
Chejudo este singura provincie insulară a Coreei, aici predominând clima semitropicală, iar peisajul este cu totul deosebit. Principalul munte, Hallasan, are o înălţime de 1.950 m, vulcanul stins cu un crater mare în vârf. Șuvoaiele de lavă ale acestui vulcan, care a erupt ultima oară în 1007, au creat numeroase tuneluri, coloane şi alte figuri neobişnuite de bazalt în răcire rapidă. Insula este un obiectiv turistic interesant, notează sites.google.com.
Un alt punct de interes pe harta Republicii Coreea este insula vulcanică Jeju, unde peisajul este de o frumuseţe ireală, iar tradiţiile culturale sunt unice. Insula Jeju este cunoscută şi sub numele de ”Insula Zeilor”, singurul loc din lume care are trei certificate UNESCO, fiind recunoscut la nivel mondial ca rezervaţie naturală (din 2002), patrimoniu natural mondial (din 2007) şi parc geologic al lumii (din 2010).
Jeju se mândreşte cu cele 360 de formaţiuni vulcanice numite ”oreum’‘, precum şi cu nenumărate peşteri de lavă.
Gastronomie
Bucătăria coreeană este influenţată într-o mare măsură de gastronomia chineză şi japoneză, fiind caracterizată printr-o varietate de mâncăruri cu carne, peşte, gătite cu legume verzi.
Mai multe tipuri de alimente fermentate şi conservate, cum ar fi kimchi (varză murată picantă), jeotgal (fructe de mare păstrate în sare) sau doenjang (pastă fermentată de soia) sunt cunoscute pentru gustul specific şi valoarea lor nutritivă.
Bucătăria tradiţională se bazează pe consumul de orez, legume, tăiţei, tofu, peşte, alge şi carne (pui, porc, vită şi câine). Mâncarea este asezonată predominant cu usturoi, ghimbir, sos de soia, ceapă verde şi ulei de susan, plus zahăr şi oţet de orez, potrivit sites.google.com.
În mâncarea coreeană, seminţele de susan sunt întotdeauna prăjite înainte de a fi adăugate în mâncare, pentru a li se intensifica aroma. Din China şi Japonia a fost adoptat principiul celor cinci gusturi — dulce, acru, iute, sărat şi amar.
Ca şi în China, Thailanda şi Japonia, coreenii se aşază în jurul unei mase joase. Fiecare persoană are propriul vas pentru orez, în mod tradiţional fabricat din bronz, de obicei dotat cu capac. Beţişoare lungi, de lemn sau metal, alături de lingură, sunt folosite ca tacâmuri.
Toate felurile unei mese se servesc odată, mai ales seara, cea mai importantă masă a zilei, unde sunt mai multe feluri. O masă simplă, de familie, poate include 20 de panchan (garnituri) conţinând o gamă variată de namuls (legume crude, sau gătite rapid, asezonate), nibles (cum ar fi legume uscate şi creveţi, peşte sărat, alge fripte), sosuri şi kimchi (cel puţin unul dintre acestea este esenţial, cel mai bine este ca trei dintre aceste patru specialităţi să fie prezente).
Supa este un element esenţial al mesei, ca şi jon (legume tăvălite prin făină şi ou şi apoi prăjite). Mai multe tipuri de peşte, carne roşie şi de pasăre sunt servite în cantităţi mici după standardul occidental. La această mare varietate de alimente, cantităţile mari nu sunt necesare.
Prânzul este o masă mai uşoară, cu tăiţei sau orez amestecate cu legume, fasole sau alte boabe bogate în proteine. Micul dejun este, în mod tradiţional, la fel se complex ca masa de seară, conţinând orez, supă şi kimchi.
Kimchi se prepară în cantităţi mari toamna şi este lăsat la fermentat câteva săptămâni, în borcane îngropate în pământ. Alte feluri specifice sunt bulgogi (fâşii de carne de vită marinată), kalbi (coaste de vită marinate) şi sinsollo (o mâncare din peşte, carne, ouă, legume, nuci şi fasole), precizează site-ul amintit. (Text: Agerpres, Foto: Korea Tourism Organization/ Visit Korea, en.wikipedia.org, commons.wikimedia.org , Video: youtube.com)
