Principalul pericol pentru economia României pe termen scurt îl reprezintă efectele unei eventuale decizii a Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană, iar pe plan intern ar fi un posibil derapaj al echilibrului macroeconomic în 2017, a declarat, într-un interviu pentru Agerpres, Cezar Mereuţă, cercetător asociat al Centrului de Macromodelare Economică al Academiei Române.
Acesta vorbeşte în interviu despre punctele tari şi punctele slabe ale economiei României, dar şi despre potenţialul de dezvoltare al acesteia. De asemenea, Cezar Mereuţă discută despre fenomenul vânzării marilor companii cu capital autohton din România către multinaţionale.
AGERPRES: Care sunt punctele tari ale economiei româneşti?
Cezar Mereuţă: Primul punct tare este stabilitatea macroeconomică. Aceasta reprezintă un stindard pentru imaginea României la forumurile financiare. Faptul că România are o datorie publică de 40% din PIB, faţă de media Uniunii Europene care este de 90% din PIB, reprezintă un câştig de securitate financiară de excepţie. În al doilea rând, măsurile luate de Guvern cu privire la reîncadrarea în deficitul de 3% după valorile mari înregistrate în 2008 şi 2009. În acest caz ne-a salvat faptul că nu aveam o datorie mare. Al treilea punct tare este acela că stăm relativ bine la rata şomajului. Iar acum aş vrea să vă spun care sunt punctele tari referitoare la potenţial. Primul este acela că avem un mediu de afaceri atractiv.
Este meritul Guvernului Ponta, care trebuie recunoscut ca atare, şi continuat de Guvernul de tehnocraţi. Este vorba despre reîntregirea salariilor, aplicarea TVA-ului diferenţiat şi reducerea CAS. Toate acestea au făcut ca România să fie mai atractivă, pentru că acestea se adaugă la cota de 16% care a reprezentat ani de zile elementul central de atractivitate al României.
La aceste puncte tari se adaugă numărul scurt de zile de înregistrare a firmelor, iar pe de altă parte, deschiderea majorităţii consiliilor judeţene către investiţiile străine prin concesionări şi parcuri industriale. Clujul este un exemplu din punctul acesta de vedere. Pe lângă aceste puncte tari, România are trei tipuri de potenţiale, toate uriaşe.
AGERPRES: Aţi putea detalia domeniile în care ţara noastră are potenţial de dezvoltare?
Cezar Mereuţă: Primul tip de potenţial este ansamblul de resurse agricole şi industria alimentară şi a băuturilor. Aici trebuie lămurit un aspect. Mulţi spun că soft-iştii reprezintă viitorul României. De acord, dar nu numai ei. Trebuie reţinut faptul că personalitatea sistemică a României este industria alimentară şi a băuturilor. Valoarea adăugată brută a industriei alimentare şi a băuturilor, din total industrie prelucrătoare, depăşeşte un sfert, cu imensul avantaj că au în spate resursa primară.
Al doilea potenţial uriaş sunt serviciile creative. La servicii creative intră serviciile informatice, serviciile de tehnologia informaţiei, intră cercetarea — dezvoltarea. Atrag atenţia că România, dacă lucrurile merg bine, în trei ani de acum încolo, apare pe harta Europei ca pol de înaltă tehnologie pentru că va dispune de laserul de cea mai mare putere, la Măgurele. Depinde numai de imaginaţia românilor să găsească aplicaţiile laserului de mare putere în domenii precum rezistenţa materialelor, în medicină.
Sunt multe aplicaţii care pun pe hartă pentru prima oară un pol de înaltă tehnologie, românesc. În al treilea rând, servicii creative sunt serviciile culturale. Aici, o rezervă de valută este Institutul Cultural Român, dacă este bine condus. Avem potenţial creativ la marile case de avocatură. Aici este un know-how pe care România îl are şi nu îşi dă seama. Avem avocaţi comerciali de mare valoare.
Dovadă că este aşa este că în marile privatizări reuşite, consilierul cumpărătorului străin a fost o casă de avocatură românească. Mai sunt de asemenea, arhitectura şi unele laboratoare de inginerie. În ansamblu, sunt 14 activităţii creative de servicii. Al treilea este potenţialul turistic. Tehnocraţii au înţeles despre ce este vorba, dar nu au timp să facă ceva. Vorbesc despre potenţial turistic în sens larg. Noi am înţeles decenii întregi că turism înseamnă să facem pârtii de schi şi să organizăm litoralul Mării Negre. Am uitat că, pentru România, un mare potenţial îl are turismul rural, Delta Dunării şi turismul balnear.
AGERPRES: Care sunt punctele slabe ale economiei româneşti?
Cezar Mereuţă: Principalul punct slab al României, care se transformă în opţiunea fundamentală strategică când se vorbeşte despre direcţii de dezvoltare, este faptul că am gândit univoc strategia României. Atât cât a fost ea, că nici aceea nu a fost pusă la punct. Noi am spus că ţinta României este convergenţa şi, deci, să micşorăm decalajul faţă de media Uniunii Europene la produsul intern brut per locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Și am mers cu steagul acesta aşa. Că nu l-am făcut nici pe acesta la nivelul aşteptărilor, este un alt subiect.
Nu am ţinut seama că în deceniul ultim al secolului trecut, Organizaţia Naţiunilor Unite a constatat că multe ţări care au produs intern brut pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare de valoare mare au mari dezechilibre şi nemulţumiri în ţară. Legate de ce? Legate de asistenţă medicală şi de educaţie. Ca urmare, în clasamentul după indicatorul nou care se face din 1990 şi care afirmă că se judecă după indicele de dezvoltare umană, IDH, din 28 de ţări ale UE, 26 au valoarea IDH mai mare de 0,8, adică un nivel foarte înalt. Două ţări, România şi Bulgaria, sunt sub linie, în a doua categorie, dar aproape de 0,8. România are 0,793 în 2014, iar Bulgaria 0,782. Dacă definim că strategia României trebuie să fie în mod egal distribuită pe educaţie, sănătate şi PIB durabil, am câştigat partida.
Revin la punctele slabe. Sănătatea şi educaţia sunt principale puncte slabe. Sănătatea este prost finanţată, afectată de corupţie, inconştienţă a managementului şi a miniştrilor, fără nicio strategie coerentă. Următorul punct slab este educaţia şi aici două sunt lucrurile extrem de grave: desfiinţarea şcolii profesionale şi prestigiul şcolii superioare româneşti. Nu se poate! Problema plagiatelor depăşeşte orice limită! Vreau să vă spun că situaţia de acum seamănă cu cea a modului în care îşi luau doctoratele prim-secretarii partid înainte de 1989. Majoritatea primilor secretari de judeţ erau doctori!
Aş adăuga la puncte slabe politica referitoare la IMM-uri. Noi, timp de 25 ani, am înţeles să dezvoltăm întreprinderile mici şi mijlocii, neglijând total întreprinderile cu capital românesc mari şi foarte mari. Din întreprinderi mici şi mijlocii noi ne-am calat pe cele mici. Cele mai multe IMM-uri care s-au dezvoltat sunt în comerţ cu ridicata şi comerţ cu amănuntul. Nu s-au dezvoltat în condiţii corespunzătoare cele din sectorul serviciilor prestate întreprinderilor.
Un alt punct slab este situaţia deţinerilor de terenuri de către străini. Noi vindem pământul cu o lejeritate extraordinară. Aşa se face că este o avalanşă de străini şi în câţiva ani putem ajunge ca la industrie, numai că este mult mai grav pentru că pământul dă resursa industriei alimentare. Alte punct slabe sunt infrastructura, corupţia în administraţie, gradul de absorbţie scăzut al fondurilor UE.
De asemenea, o problemă importantă o constituie creşterea inegalităţii veniturilor. Conform ultimului comunicat EUROSTAT (mai 2016), România este liderul în Uniunea Europeană al inegalităţii veniturilor: raportul între primii 20%, cu cele mai mari venituri, şi ultimii 20%, cu cele mai mici venituri, este 7,2. Media UE este 5,2. Inegalitate veniturilor a crescut semnificativ după anul 2000. Noua lege a salarizării trebuie astfel gândită încât să diminueze inegalitatea veniturilor în România!
AGERPRES: Care ar trebui să fie direcţiile pentru dezvoltarea economică a României ?
Cezar Mereuţă: Prioritatea zero ar trebui să fie o strategie tridimensională: creştere PIB, sănătate şi educaţie, toate având ponderi egale. De la aceasta plecăm. Urmează câteva priorităţi pe care ar trebui să mergem, referitoare la creşterea durabilă a PIB: industria şi exporturile, care ar trebui orientate în continuare către investiţii străine de cod 7 şi crearea companiilor româneşti mari din cele 12 domenii identificate a fi capabile să exporte (Strategia IMM şi a mediului de afaceri la orizont 2020, octombrie 2014). Obligatoriu, trebuie să facem o mişcare naţională de creare a brandului industriei alimentare române. Avem tot ceea ce ne trebuie. Trebuie să facem o reţea de procesare prin IMM-uri, a materiilor prime agricole, şi să ieşim ofensiv la export.
O altă prioritate a dezvoltării o reprezintă informatizarea societăţii. În primul rând ar trebui să îşi cumpere toată lumea calculatoare. Avem o pondere de 50% din populaţie fără calculatoare, majoritatea la ţară. Pentru că sunt la ţară, trebuie să îi învăţăm, ca să putem informatiza societatea — şi până la urmă să mai şi transformăm puţin politica rurală. Nu se poate ca cetăţenii din mediul rural să rămână tot timpul să îşi voteze corupţii ca primari. Aş trece la priorităţi capitale: studiile şi asigurarea de resurse pentru calamităţi naturale. Noi suntem de o inconştienţă crasă. Am trecut de limita de 37 de ani de la un mare cutremur. Nici nu vreau să spun câţi mor la un cutremur egal cu cel din 1977.
AGERPRES: Care credeţi că este potenţialul de creştere al economiei româneşti?
Cezar Mereuţă: Toţi cei care răspund la această întrebare nu trebuie să uite un lucru, că România este singura ţară din Uniunea Europeană puternic meteodependentă. Ca urmare, un an secetos aduce o pierdere de două procente din PIB, în timp ce un an foarte bun, precum 2004, adaugă două procente la PIB. În medie, potenţialul pe care trebuie să îl luăm în consideraţie se situează între 3% şi 3,5%. Anul acesta, dacă mai sunt multe inundaţii, de la estimarea de 4,1%, se va ajunge la 3,7%.
AGERPRES: Care sunt pericolele care ar putea afecta economia românească?
Cezar Mereuţă: Pericolul este derapajul de la stabilitatea macroeconomice. Îmi este frică de derapaje. În 2017, conform Codului Fiscal, trebuie să scădem TVA, de la 20% la 19%. Tot în 2017, trebuie să eliminăm taxa pe stâlp. Ori, toate acestea la un loc, plus impactul noii legi a salarizării, ar putea să ne ducă la depăşirea deficitului de 3% din PIB. Deocamdată, suntem undeva la 2,85%, iar dacă depăşim 3% am intrat în vrie: din nou trebuie să facem împrumuturi iar agenţiile de rating ne descalifică din nou. Începe circul fără să fie criză.
Până atunci avem urmările Brexit-ului. Dacă Marea Britanie iese din UE, s-ar putea să ne confruntăm cu probleme la export, cu scăderea exportului, iar atunci lucrurile devin grave. Aş pune pe primul loc Brexit-ul.
Mai avem un pericol, modelul de creştere: să nu ajungem din nou la 2008. Este semnalul pe care îl dau: să nu ajungem la modelul de creştere exclusiv pe bază de consum.
AGERPRES: Cum vi se pare că a traversat România criza economică?
Cezar Mereuţă: Am ieşit din criză prin măsuri foarte agresive, dar menite să nu lase loc de întors. Nu sunt convins că reducerea salariilor nu se putea face şi printr-un alt mod de operare — inegală: să se ia mult de la vârf şi puţin de la bază.
AGERPRES: România are în continuare nevoie de acorduri cu instituţiile financiare internaţionale?
Cezar Mereuţă: Pentru 2017 şi 2018 avem nevoie de acorduri, fără a fi însă operaţionale, fără să luăm bani. Avem nevoie mai ales că vine guvern nou, politic. Trebuie să fie o monitorizare. Eu nu am avut şi nu o să am, până la deces, niciodată încredere în soluţiile FMI, dar când ştii că vine FMI şi toţi sunt antipatici, parcă nu te ambalezi în măsuri populiste de anvergură.
AGERPRES: Ar trebui să fie adoptarea euro o ţintă?
Cezar Mereuţă: Încă nu ştim ce decizie va lua Marea Britanie. Dacă UK decide să rămână în UE, atunci ar trebui să avem o atitudine de principiu pozitivă. Oricum, trebuie să ne pregătim, dar fără o ţintă anume de aderare.
AGERPRES: Cum aţi caracteriza faptul că tot mai multe companii cu capital privat românesc decid să îşi vândă afacerea unor multinaţionale?
Cezar Mereuţă: Este necazul pe care îl trăim, al lipsei culturii antreprenoriale pentru conducerea companiilor de mari dimensiuni. Ne este frică, nu ştim să ne batem în lumea bună. Nu avem cultura patrimoniului transferat familiei. Adică eu sunt industriaş mare, tu eşti fiul meu, îţi las ţie, te învăţ. A încercat să facă lucrul acesta Copos. Atât de bine a făcut încât fata lui, care este de toată isprava, Alexandra Copos de Prada, a vrut să facă treabă şi tatăl ei a dat-o afară, iar după aia vinde IMEP (Ana Imep SA — Piteşti n.r). Suntem o lume mică, nu avem alura unui Malaxa, Mociorniţă, Auschnitt etc.. Acestea erau branduri de familie. Noi nu avem încă branduri de familie. Câţiva încearcă, în industria alimentară, mobilă, distribuţie de medicamente, unele servicii creative, dar sunt relativ puţini. (Text: Agerpres, Foto: bt.com)
