Istoria mărcii Volvo începe în 1924, când Gustaf Larson (1887-1968) şi Assar Gabrielsson (1891-1962) au demarat proiectul unui nou autoturism. Primul automobil al mărcii Volvo a ieşit din fabrică la 14 aprilie 1927, modelul numindu-se OV4 (Oppen Vagon 4), fiind primul autoturism suedez de serie, produs în 302 exemplare.
La câteva luni distanţă, a fost lansat un nou model, PV4. În primii doi ani de producţie, Volvo a comercializat aproximativ 1.000 de autoturisme.
În 1929 a apărut primul motor cu 6 cilindri care a echipat modelul PV651, din care au derivat apoi modelele PV652, PV653 şi PV654. Anul 1935 a fost anul lansării modelului de lux PV36, numit şi Carioca. Un an mai târziu era lansat modelul PV51, cu caroserie berlină, modelul acesta ducând la o creştere a vânzărilor în perioada interbelică. Seria PV444 a fost prezentată în septembrie 1944, fiind construite peste 200.000 de maşini. Modelul avea o caroserie cu două uşi, iar designul era de inspiraţie americană.
În 1953 a fost lansată varianta break a seriei PV444, denumită Duett, având motor cu 4 cilindri, parbriz din sticlă laminată, caroserie cu zone deformabile. În 1954 a fost prezentat modelul roadster P1900, cu caroseria din fibre sintetice, iar în 1956 a fost prezentată seria P120, numită Amazon, echipată cu motor cu 4 cilindri, modelul fabricându-se până în 1971 în peste 650.000 exemplare, în variante de caroserie cu 2 şi 4 uşi, precum şi break. În 1959, modelul nou apărut PV544 era echipat, în premieră, cu centură de siguranţă cu prindere în trei puncte. Un an mai târziu, la salonul auto de la Bruxelles a fost prezentat modelul sport coupe P1800, cu motor de 4 cilindri, care a fost produs până în 1973, în 47.707 exemplare.
În august 1966 a fost lansată seria de modele 140, disponibilă cu variante de caroserie având 2 uşi (Volvo 142), cu 4 uşi (Volvo 144) şi break (Volvo 145). Seria 140 a fost prima cu sistem de frânare cu dublu circuit având 4 discuri. În anul lansării a fost aleasă „maşina anului” în Suedia. În 1968 constructorul suedez lansa modelul 164, disponibil cu caroserie tip berlină cu 4 uşi. Trei ani mai târziu, Volvo a lansat o nouă versiune 164E care beneficia de sistem de injecţie, fiind cel mai performant model produs de Volvo până atunci.
Anul 1972 aduce extinderea constructorului suedez prin cumpărarea a 33% din acţiunile diviziei auto a constructorului olandez DAF. În acelaşi an era prezentat prototipul VESC (Volvo Experimental Safety Car) care beneficia de bare de protecţie telescopice, sistem antiblocaj pentru frâne (ABS), airbag-uri. Noua serie 140, numită 240/260, lansată în 1974, punea accent pe siguranţă, bucurându-se de succes comercial mai ales în SUA fiind comercializată până la începutul anului 1993 în peste 2,8 milioane de exemplare. Tot în 1974 Volvo s-a asociat cu constructorii francezi Peugeot şi Renault în vederea producerii primei generaţii de motoare pe benzină cu 6 cilindri în „V”, numită PRV.
În 1975, divizia auto a constructorului olandez DAF devine VOLVO CAR BV, iar modelul DAF66 produs de acesta a fost fabricat în Olanda până în 1980 sub denumirea Volvo 66. Un an mai târziu, Volvo lansează seria nouă de modele Volvo345 şi Volvo360.
La marcarea a 5 de ani de la înfiinţarea mărcii, în 1977, Volvo lansa modelul coupe cu două uşi numit 262C. A fost comercializat până în 1981 în 6.622 exemplare. În 1979, începe montarea seriei 240, având motorizare diesel, cu 6 cilindri. Anul 1980 a adus o nouă premieră pentru Volvo – introducerea pe motorul de benzină a supraalimentării turbo, la modelul Volvo 240 Turbo.
În 1982, este lansat modelul 760, în varianta pe benzină şi turbo diesel (760 GLE TD). Doi ani mai târziu e lansat modelul 740, urmat în 1985 de modelul 780, iar în 1986 de modelul 480. Acesta a reprezentat primul model produs de Volvo cu tracţiune pe roţile din faţă. Volvo 480 avea o caroserie tip coupe cu 3 uşi şi s-a produs în Olanda de către Volvo Car BV până în 1995 în 80.000 de exemplare.
În 1988 a fost realizată seria de modele 440/460, iar în 1990 – seria de modele 940/960. Volvo 940 era disponibil cu motorizări având 4 cilindri şi era echipat în trei variante: GL, GLT şi Turbo. În 1991 a fost lansat modelul 850, care avea motor cu 5 cilindri poziţionat transversal, sistem de protecţie tip SIPS la impact lateral şi airbaguri laterale în scaunele din faţă. Modelul 850 a obţinut numeroase premii internaţionale.
În acelaşi an statul olandez, Volvo Cars şi Mitsubishi Motors Corporation s-au asociat pentru crearea unei companii denumită NED CAR. La salonul auto de la Paris, în 1992, Volvo prezintă prototipul ECC (Enviromental Concept Car), iar la salonul auto de la Frankfurt din 1995 prezenta modelul S40, primul model dintr-o nouă generaţie, realizat de Volvo în parteneriat cu Mitsubishi.
La salonul auto de la Paris din 1996, Volvo prezenta un nou model – C70, cu o caroserie tip coupe cu 2 uşi şi 4 locuri. Pe baza lui C70 a fost realizată o variantă a cabrioletului cu 4 locuri care a fost prezentată la salonul auto de la Detroit din 1997. În 1997 a fost lansat modelul V70 Cross Country, cu garda la sol mărită, putând fi folosit pe terenuri cu grad de accesibilitate medie.
Modelul S80 a fost lansat în 1998, cu tracţiune pe roţile din faţă, motoare cu 6 cilindri în linie amplasate transversal, airbag lateral tip cortină gonflabilă, telefon mobil complet integrat cu car-kit şi comandă pe volan. La începutul anului 2000 a fost lansată şi o variantă de caroserie break – V70, iar in vara aceluiaşi an, versiunea XC70.
În februarie 1999 Ford Motor Company a achiziţionat Volvo Car Corporation, iar în 2000 era prezentat un nou model de clasa medie S60 ca succesor direct al modelului S70. În septembrie 2002 Volvo lansează în premieră un model SUV numit XC90. În 2003 apare noul Volvo S40, iar în 2005, noua generaţie a cabrioletului C70. În 2006, la salonul auto de la Paris, este prezentat un nou model numit C30. În perioada 1927-2007 Volvo a produs aproape 15 milioane de automobile. În anul 2010, Volvo a vândut 373.000 de unităţi la nivel mondial. În august 2010, grupul chinez Geely a cumpărat compania Volvo cu 1,5 miliarde de dolari de la Ford.(Text: Agerpres, Foto: conceptcarz.com, thecarconnection.com, commons.wikimedia.org)
