Premiile Academiei Române se acordă oamenilor de ştiinţă şi litere, artiştilor români, din ţară sau din străinătate, pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera lor, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti, potrivit site-ului www.acad.ro.
Decernarea premiilor are loc în luna decembrie a fiecărui an, în şedinţă solemnă a Adunării Generale a Academiei Române.
Conform regulamentului, propunerile pentru acordarea premiilor anuale se fac de către institutele de cercetare ştiinţifică, de către universităţi sau de către membrii Academiei Române până la data de 1 septembrie a anului calendaristic următor prezentării publice a lucrării şi se înaintează secţiilor ştiinţifice ale Academiei Române, care desemnează membrii juriului. Aprecierea juriului este dezbătută în secţiile ştiinţifice, trimisă apoi spre analiză către Biroul Prezidiului Academiei, care o supune spre aprobare Prezidiului Academiei Române.
În ceea ce priveşte istoricul Premiilor Academiei Române, potrivit site-ul menţionat, acestea au precedat chiar înfiinţarea prestigioasei instituţii (instituţia a fost înfiinţată la 1/13 aprilie 1866, sub denumirea de ”Societatea Literară Română”, care a devenit, în 1867, Societatea Academică Română, iar din martie 1879 — Academia Română).
Astfel, în 1863 domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) decidea donarea unei sume de 5.600 de galbeni pentru acordarea de premii ştiinţifice şi literare, din care 1.000 de galbeni erau destinaţi unui premiu „pentru cel mai bun uvragiu ştiinţific scris în limba română”, iar în acelaşi an s-a înfiinţat un premiu care îi purta numele. Această sumă, împreună cu fondul „Zappa” (constituit din importanta donaţie făcută de Evanghelie Zappa), a constituit baza materială a Societăţii Literare Române, care în 1867 decide constituirea „premiilor fondatorilor”, acestea urmând să fie acordate pentru „un tratat raţional de ortografie românească, pentru cea mai aleasă traducere a ”Germaniei” lui Tacitus şi pentru cea mai completă descriere geografică a ţărilor româneşti”. În 1868 premiul a fost acordat lui Timotei Cipariu pentru manuscrisul lucrării „Gramatica limbii române. Partea analitică”.
Numărul premiilor a crescut în anii următori, ca urmare a unor donaţii, între care aceea a generalului Constantin-Herescu Năsturel, din 1873, destinată pentru două categorii de lucrări, şi anume pentru cea mai bună lucrare propusă de Societatea Academică Română în istorie, arheologie, geografie, ştiinţe morale şi politice, economie socială, fizică, respectiv pentru lucrările de literatură naţională, istorie, religie, filosofie şi artă, apărute în cursul anului respectiv. Timp de trei ani premiul avea valoarea de 4.000 lei, urmând ca în cel de-al patrulea an să fie decernat „Marele premiu Năsturel-Herescu”, în valoare de 12.000 lei, în literatură. Printre cei care au primit „Marele premiu Năsturel-Herescu” s-au numărat Al. Odobescu, Vasile Alecsandri, G. Sion, Gregoriu Ștefănescu, Al. Vlahuţă, George Coşbuc, I. Sârbu, George Murnu.
În 1879, când Societatea Academică Română a devenit Academia Română, s-a stabilit ca din bugetul statului să fie acordată suma de 30.000 lei pentru instituirea a două premii, unul literar şi altul ştiinţific. Premiul „Heliade Rădulescu” a fost conferit, între alţii, lui B.P. Haşdeu, A.D. Xenopol, Simion Florea Marian, Barbu Ștefănescu Delavrancea, iar premiul ”Gheorghe Lazăr” — lui Dimitrie Brândză, P.S. Aurelian, Constantin. I. Istrati, Emanuel Bacaloglu.
După 1944 s-a decis mărirea premiilor şi suspendarea temporară a unora dintre ele. În 1949 au fost instituite 15 premii anuale (”Gh. Lazăr”, ”N. Teclu”, ”Emil Racoviţă”, ”Aurel Vlaicu”, ”Nicolae Bălcescu”, ”G. Coşbuc”, ”Ion Creangă”, ”I.L. Caragiale” etc.). Acordarea Premiilor Academiei Române a fost sistată în 1986.
În 1990, după revenirea la titulatura de Academia Română, s-a discutat şi problema reinstituirii premiilor.
La 19 iulie 1999 a intrat în vigoare noul Regulament de acordare a Premiilor Academiei Române, care prevede acordarea unui număr de 75 de premii anuale, repartizate pe domenii corespunzătoare celor 14 secţii ştiinţifice ale Academiei Române. Amintim numai câteva dintre aceste premii: ”Bogdan Petriceicu Hasdeu”, ”Timotei Cipariu”, ”Mihai Eminescu”, ”Ion Luca Caragiale” (Secţia de filologie şi literatură), ”Vasile Pârvan”, ”Alexandru D. Xenopol”, ”Nicolae Iorga”, ”Mihail Kogălniceanu” (Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie), ”Simion Stoilow”, ” Gheorghe Lazăr”, ”Gheorghe Țiţeica” (Secţia de ştiinţe matematice), ”Dragomir Hurmuzescu”, ”Horia Hulubei” ( Secţia de ştiinţe fizice), ”Nicolae Teclu”, ”Gheorghe Spacu” (Secţia de ştiinţe chimice), ” Nicolae Simionescu”, ”Emil Racoviţă”, ”Grigore Antipa” (Secţia de ştiinţe biologice), ”Aurel Vlaicu”, ”Traian Vuia”, ”Henri Coanda” (Secţia de ştiinţe tehnice), ”Ion Ionescu de la Brad” (Secţia de ştiinţe agricole şi silvice), ”Iuliu Haţieganu”, ”Victor Babeş”, ”Gheorghe Marinescu” , ” Ștefan S. Nicolau”, ”Daniel Danielopolu”, ”Constantin I. Parhon” (Secţia de ştiinţe medicale), ”Petre S. Aurelian”, ”Virgil Madgearu”, ”Dimitrie Gusti”, ” Nicolae Titulescu” (Secţia de ştiinţe economice, juridice şi sociologie), ”George Enescu”, ”Ion Andreescu”, ”Ciprian Porumbescu”, ”Aristizza Romanescu”, ”Duiliu Marcu” (Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual) etc.
Dintre premiile Academiei Române pentru anul 2013, decernate la 18 decembrie 2015, în aula înaltului for de ştiinţă şi cultură, amintim: Premiul „Bogdan Petriceicu Haşdeu” acordat lucrării „Atlasul lingvistic al dialectului meglenoromân” de Petar Atanasov şi ”Dicţionarului limbajului poetic al lui Octavian Goga” de Gheorghe C. Moldoveanu; Premiul „Lucian Blaga” acordat cărţii „Critică de export” de Andrei Terian; Premiul „Mihai Eminescu” acordat volumelor „Țeasta” de Eugen Suciu şi „Poeme în balans” de Cassian Maria Spiridon; Premiul „Vasile Pârvan” pentru lucrarea „O biografie a ceramicii neolitice de la Vădastra”, de Radu-Alexandru Dragoman; Premiul „Nicolae Iorga” pentru lucrarea „I. C. Brătianu şi politica externă a României (1866-1888)”, de Liviu Brătescu; Premiul „Iuliu Haţieganu” pentru lucrarea „Tratat de Oncologie Digestivă”, vol. I Cancerul Esofagian şi Gastric, autori Mircea Grigorescu, Alexandru Irimie şi Mircea Beuran; Premiul „Aristizza Romanescu” în domeniul artelor spectacolului pentru întreaga creaţie acordat regizorului Dan Piţa etc. (Text: Agerpres, Foto: academiaromana.wordpress.com)
