Unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din România – Peştera Ialomiţei sau Peştera Schitul Ialomiţei sau Ialomicioarei este situată pe culmea sud-estică a muntelui Bătrâna din Masivul Bucegi pe versantul drept al Cheilor Peşterii, la 1.530 m altitudine şi la 10 km aval de izvoarele Ialomiţei.
Cavitatea a fost săpată în calcarele jurasic-superioare ale masivului Bătrâna de pârâul Horoaba, un afluent al Ialomiţei, potrivit volumului ”Enciclopedia Geografică a României” (ediţia a III-a, 2002).
Peştera Ialomiţei este o peşteră mare, cu o lungime de 804 m, ce prezintă galerii fosile şi active, fiind dispusă pe două etaje, potrivit volumului ”Peşteri din România” (1976). Intrarea, orientată spre est, are dimensiuni impunătoare — 40 m lăţime şi 20 m înălţime.
Până în punctul Pasajul aflat la cca 30 m de la intrarea în peşteră, galeria păstrează dimensiunile portalului fiind cunoscută sub denumirea de Grota lui Mihnea Vodă. Printr-un culoar larg de 1-2 m şi înalt de 1,5-2 m se face trecerea într-o primă sală numită ”Bolta lui Decebal”, puternic ascendentă spre vest. De aici, se urcă pe scări o galerie lungă de 60 m până La Răspântie, de unde se poate coborî în dreapta într-o mică sală, drumul intersectându-se cu traseul pârâului din subteran.
Urmând direcţia principală se ajunge în Grota Urşilor, un imens gol subteran lung de 75 m şi lat de 30-40 m, în care blocuri de calcar prăbuşite din tavan acoperă în întregime planşeul. Cavitatea a fost denumită astfel datorită numeroaselor schelete de urs de peşteră (Ursus spelaeus) descoperite aici. Din Grota Urşilor se coboară spre vest şi se urmează din noul cursul râului subteran, care vine pe o galerie strâmtă şi înaltă, pe o distanţă de numai 20 m.
Se continuă drumul pe o galerie seacă până La Altar. Printr-o deschidere de dimensiuni reduse se intră într-o galerie largă de 12-15 m, iniţial ascendentă, apoi orizontală, care se termină după 45 m într-o fundătură. Descoperirea mai târzie a acestui sector terminal, precum şi dificultăţile de pătrundere au contribuit la o mai bună păstrare a concreţiunilor existente. O altă galerie greu de parcurs care se deschide în peretele nordic conduce în etajul inferior, situat cu 9 m mai jos şi scăldat de apa pârâului subteran pe o lungime de 80 m.
Potrivit sursei aminte mai sus, peştera a fost vizitată încă de la începutul secolului al XVI-lea, aici Mihnea Vodă (cel Rău) găsind adăpost în pribegia sa spre Transilvania (1510). În secolul al XVIII-lea, călugării Mănăstirii Sinaia au întemeiat un mic schit sub bolta de la intrarea în peşteră, care a fost distrus în 1962 de un incendiu. După 1993 s-a construit o nouă biserică şi un complex de chilii, potrivit ghidulmuzeelor.cimec.ro.
Prima menţiune bibliografică a fost făcută de I. Kleinlauf în 1793, într-o lucrare având ca subiect peşterile din Transilvania. Ulterior, o serie de autori străini menţionează această peşteră în diferite lucrări despre Transilvania, iar ”Societatea carpatină” din Sinaia a executat, în 1896, lucrări menite să uşureze accesul în galeriile mai îndepărtate ale peşterii prin lărgirea zonei Pasajul.
Prima descriere completă a peşterii au dat-o I. Popovici-Haţeg şi I. Sângeorzan în 1897. Primele cercetări de speologie au fost efectuate de M. Șerban şi I. Viehmann în 1953, când s-a executat şi primul plan de detaliu al galeriilor.
Peştera Ialomiţei este o peşteră caldă (9-12 grade Celsius) şi umedă (85-100%), cu faună obişnuită, între care se remarcă prezenţa unei specii troglofile de coleoptere (Duvalius procerus) răspândită în afara peşterii, pe munţii din jur, se consemnează în volumul ”Enciclopedia Geografică a României” (ediţia a III-a, 2002).
Peştera Ialomiţei din masivul Bucegi a fost inaugurată după reabilitarea cu fonduri europene de 6,4 milioane de lei.
Cea mai vizitată peşteră din Munţii Bucegi a fost închisă în 2014 şi redeschisă un an mai târziu, după o serie de lucrări de reabilitare, în cadrul cărora a fost modernizată aleea de acces la peşteră, căile de acces în interior, au fost refăcute instalaţiile electrice şi a fost amenajat un punct de informare turistică. La intrarea în peşteră a fost instalată o scenă pentru oficierea de slujbe sau pentru susţinerea unor concerte.
Peştera Ialomiţei se află în Parcul Natural Bucegi ce acoperă o suprafaţă de 32 497 ha, fiind una dintre cele 27 de arii protejate din România, potrivit www.bucegipark.ro. Munţii Bucegi sunt situaţi în vestul Văii Prahova, sudul depresiunii Țara Bârsei şi strâns legaţi spre vest de Munţii Leaota, constituind prin poziţia şi pitorescul lor, unul dintre masivele muntoase cele mai frecventate de turişti. (Text: Agerpres, Foto: obiectiveturisticeromania.com, Video: youtube.com)
