Parcul Natural Munţii Maramureşului, cel mai mare parc natural din România, cu o suprafaţă de 148.850 de hectare, din care fondul forestier ocupă 85.000 hectare, a fost inaugurat la 15 iulie 2005.
Ceremonia inaugurării a avut loc la Baia Mare, Complexul turistic Şuior, situat la 150 de km de parcul propriu-zis.
Parcul Natural a fost înfiinţat prin Hotărârea de Guvern 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Funcţionează în cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP), iar finanţarea este făcută prin Fondul Global pentru Mediu, RNP (prin Direcţia Silvică Baia Mare) şi consiliile locale din zonă. Sediul instituţiei a fost stabilit în Vişeu de Sus.
În incinta arealului ocrotit se desfăşoară activităţi de monitorizare a diversităţii biologice, marcare de trasee turistice, promovare a valorilor ecoturismului, certificarea pădurilor, educaţie ecologică, precum şi încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale.
Parcul Natural Munţii Maramureşului este situat în partea de Nord-Vest a României, în nordul judeţului Maramureş, în zona localităţilor Borşa, Moisei, Vişeu de Sus, Vişeu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova şi Bistra, incluzând masivul Munţii Maramureşului până la frontiera româno-ucraineană.
Relieful montan al parcului se caracterizează printr-o diversitate a formelor, în funcţie de modul de formare şi de era geologică în care s-a format. Astfel, regăsim aici relief glaciar, periglaciar, vulcanic, structural, precum şi zone cu relief dezvoltat în roci cristaline şi calcare. Datorită diversităţi şi importanţei formelor de relief, în parc există patru arii protejate: Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavile (5 ha), Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsânii (800 ha), Farcău-Vinderel-Mihailecu (100 ha) şi Poiana cu narcise Tomnatec-Sehleanu (100 ha). Pe lângă acestea, în zonă se găsesc peste 30 de peşteri de dimensiuni reduse, precum şi câteva cascade, potrivit surselor amintite.
Flora şi fauna Parcului se caracterizează printr-o biodiversitate ridicată. Flora este reprezentativă pentru Carpaţii Orientali, incluzând un număr mare de plante endemice, dar şi multe specii rare sau protejate prin lege precum arnica, bulbucul de munte, floarea de colţ, papucul doamnei, campanula, roua cerului.
Zona Parcului reprezintă un areal montan cu păduri de conifere, foioase, arbuşti, cu pajişti, goluri alpine, stâncării şi văi. Acestea adăpostesc şi conservă mai multe specii de faună sălbatică – mamifere, păsări, reptile, amfibieni, peşti şi insecte – protejate la nivel local sau european.
Printre mamifere se regăsesc specii, care au dispărut sau au devenit foarte rare în fauna Europei: râsul, nurca, lupul, ursul, vidra etc. De asemenea, între păsările protejate la nivel european se numără: acvila şi cocoşul de munte, şoimul călător, ciocănitoarea verde, pupăza, sticletele, piţigoiul-moţat, huhurezul-mic. Râurile şi lacurile adăpostesc specii rare: lostriţa, păstravul, scobarul, lipanul, cleanul dungat.
Printre atracţiile turistice ale zonei se numără şi Valea Vaserului, unde circulă locomotiva denumită de localnici „mocăniţa”, pe linia îngustă de cale ferată, cu o lungime de 46 km, dată în folosinţă în 1933.
Parcul Natural Munţii Maramureşului a constituit şi decorul pentru filmul documentar „Ţapinarii – Tribul Muntelui” în regia lui Petru Pap, care a câştigat Premiul special al juriului pentru imagine la Festivalul internaţional de scurtmetraje „Filmul de Piatra” (Piatra Neamţ) din septembrie 2014.
Accesul spre Parcul Natural Munţii Maramureşului se face din DN 18 pe ruta Baia Mare-Baia Sprie- Mara – Vadu Izei – Crăciuneşti – Rona de Jos – Petrova – Leordina – Vişeu de Sus. (Text: Agerpres, Foto: commons.wikimedia.org, Video: youtube.com)
