Ordinul Naţional ”Pentru Merit” este al treilea ordin naţional în ierarhia decoraţiilor, pe timp de pace, şi al patrulea în ierarhia decoraţiilor militare de război. El este plasat ierarhic, în ordine, sub Ordinul Naţional ”Steaua României” şi Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios”, conform actualului sistem naţional de decoraţii al României, instituit prin Legea nr. 29 din 31 martie 2000.
Acest Ordin se acordă atât cetăţenilor români, cât şi celor străini, care au studii superioare, pentru a recompensa serviciile importante, civile şi militare, aduse statului român pe timp de pace sau pe timp de război.Regele Ferdinand I a avut, în 1921, ideea instituirii unui ordin cu acest nume. Distincţie urma să se numească ”Ordinul de Merit al Unirii” şi trebuia să răsplătească meritele deosebite ale românilor care avuseseră o contribuţie importantă la desăvârşirea unităţii statale. Proiectul de decret nu a fost finalizat în timpul domniei lui Ferdinand I, dar în 1929 s-a instituit un ordin ce-i va purta numele şi care era conferit numai românilor care au avut merite în realizarea Unirii de la 1918.
Însemnul acestui ordin avea ca bază o variantă a formei schiţate de regele Ferdinand I. Regele Carol al II-lea a instituit prin Decretul Regal nr. 1913 din 5 iunie 1931 semnul onorific ”Pentru Merit”, o distincţie personală a suveranului, conferită pentru fapte de înaltă cultură şi de deosebit civism. Ordinul instituit de regele Carol al II-lea era organizat pe cinci grade: Cruce, Cavaler, Ofiţer, Comandor şi Mare Cruce. Prin Decretul Regal nr. 1167 din 14 aprilie 1933 a fost instituită o nouă distincţie, Crucea de Onoare ”Pentru Merit”, cu două clase.
Prin Legea conferirii de ordine şi medalii naţionale pe timp de război (Decret Regal nr. 4031/1937) cele două distincţii ”Pentru Merit” sunt incluse în ierarhia celor naţionale, conferite de statul român nu de suveran, iar titulatura de ”semn onorific” este preschimbată în cea de ”ordin”. Distincţiile cu însemne de pace au rămas în uz până la abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947.
Potrivit Legii privind sistemul naţional de decoraţii al României nr. 29 din 2000, Ordinul Naţional ”Pentru Merit” este reinstituit şi este plasat ierarhic sub Ordinul ”Serviciul Credincios”.
Ordinul Naţional ”Pentru Merit” cuprinde cinci grade, care sunt, în ordine crescătoare, următoarele: Cavaler, Ofiţer, Comandor, Mare Ofiţer, Mare Cruce. Conferirea ordinelor naţionale cetăţenilor români se face începând cu gradul de Cavaler, fapt ce determină admiterea în ordinul naţional respectiv, iar conferirea gradelor superioare în cadrul aceluiaşi ordin naţional se face potrivit reglementărilor cuprinse în legile de instituire a acestora. Decoraţiile sunt conferite de Preşedintele României, prin decret, în baza propunerilor de decorare individuale. Cetăţenii străini nu sunt supuşi regulilor de acordare stabilite pentru cetăţenii români.
Membrii ordinului sunt numiţi pe viaţă şi, indiferent de gradul primit, aceştia poartă numele de cavaler al Ordinului ”Pentru Merit”. Ordinul are însemne distincte pentru civili, pentru militari şi de război.
Numărul membrilor ordinului este fixat la 7.500, din care 4.000 pentru gradul de Cavaler, 2.000 pentru gradul de Ofiţer, 900 pentru gradul de Comandor, 400 pentru gradul de Mare Ofiţer şi 200 pentru gradul de Mare Cruce. Ordinul Naţional ”Pentru Merit” cu însemne de război nu are limită legală de conferire.
Preşedintelui României i se atribuie pe perioada mandatului însemnul gradului de Mare Cruce, comandă specială, confecţionat din aur.
Însemnul Ordinului Naţional ”Pentru Merit” este compus din două cruci suprapuse, având braţele bifurcate. Crucea superioară este emailată alb cu o bordură din metalul gradului, iar crucea inferioară este din argint striat. În centrul crucii este un medalion alb înconjurat de o bordură din metalul gradului. Pe centrul avers al medalionului este aplicat scutul cu stema ţării, din metal, iar pe revers, în centru, este scris anul instituirii, iar în bordură este denumirea ”PENTRU MERIT”. Metalul din care este confecţionat ordinul este argint. Panglica este din rips argintiu, cu două dungi negre spre margini.
În ceea ce priveşte Medalia Naţională ”Pentru Merit”, aceasta este cea de a treia medalie naţională în ierarhia decoraţiilor, pe timp de pace, şi a patra în ierarhia decoraţiilor militare de război, şi se poate acorda cetăţenilor români şi străini fără studii superioare, pentru a recompensa serviciile importante civile şi militare aduse statului român pe timp de pace sau pe timp de război.
Medalia Naţională ”Pentru Merit” are trei clase (în ordine crescătoare: clasa a III-a, clasa a II-a, clasa I) şi se conferă, de asemenea, pe viaţă. Are însemne pentru civili, militari şi de război. Numărul posesorilor gradelor superioare, atât civili, cât şi militari, este limitat la 7.200 (clasa a II-a — 4.800; clasa I — 2.400), în timp ce pentru clasa a III-a numărul este nelimitat.
Însemnul Medaliei Naţionale ”Pentru Merit” este o piesă circulară cu diametrul de 35 mm, având pe avers ştanţat aversul ordinului cu această denumire, iar pe revers este scris ”PENTRU MERIT”. Panglica este din rips moarat alb, lată de 35 mm, având pe margini şi în centru benzi negre late de 3 mm.
Ordinul şi medalia se prezintă prin trei forme valoric egale: însemnul propriu-zis, rozeta pentru civili şi bareta pentru militari.
Amintim numai câteva dintre personalităţile cărora le-a fost conferit Ordinul Naţional ”Pentru Merit” : scriitorul Augustin Buzura (ordinul în grad de Mare Cruce, 2000); actorul Ion Caramitru (în grad de Mare Cruce, 2000); fostul Mitropolit al Clujului Bartolomeu Anania (în grad de Mare Cruce, 2000); Leon Rotman, primul dublu campion olimpic al României (în grad de Ofiţer, 2000); regizoarea şi scenarista Malvina Urşianu (în grad de Cavaler, 2000); Dumitru Protase, istoric şi arheolog (în grad de Cavaler, 2002); diplomatul Alexandru Cornea (în grad de Cavaler, 2002); Uca Marinescu, prima femeie din lume care a atins toţi cei patru poli ai Pământului, geografici şi magnetici, şi prima româncă ce a ajuns în Antarctica (în grad de Ofiţer, 2002); prim-balerina Alina Cojocaru (în grad de Cavaler, 2002); pictorul Zamfir Dumitrescu (în grad de Cavaler, 2002); pugilistul Leonard Dorin Doroftei (în grad de Cavaler, 2002); Zoe Dumitrescu-Buşulenga, critic şi istoric literar (în grad de Ofiţer, 2003); scriitorul Norman Manea (în grad de Comandor, 2016) ş.a.
În 2009, spre exemplu, Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Mare Ofiţer a fost conferit primarului oraşului Veneţia, profesor Massimo Cacciari, ”în semn de recunoaştere a meritelor sale deosebite la promovarea şi dezvoltarea relaţiilor culturale româno-italiene, pentru promovarea imaginii reale a ţării noastre şi susţinerea românilor din Italia”.
În 2011 au fost decorate drapelele de luptă ale Batalionului 811 ”Dragonii Transilvani” şi Batalionului 812 ”Șoimii Carpaţilor” cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari, de război.
De asemenea, în 2014 ambasadorului extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Spaniei în România i-a fost conferit Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Mare Cruce „în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia semnificativă avută la dezvoltarea relaţiilor tradiţionale de prietenie dintre România şi Regatul Spaniei, pentru impulsionarea relaţiilor economice bilaterale, precum şi pentru atragerea unor importante investiţii spaniole în ţara noastră”.
În 2015 ambasadorului Japoniei în România Keiji Yamamoto i-a fost conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia semnificativă pe care a avut-o la dezvoltarea relaţiilor de cooperare, pe multiple planuri, dintre cele două ţări. (Text: Agerpres, Foto: canord.presidency.ro)
