În această etapă a globalizării, viticultura românească nu se poate impune în lume decât prin promovarea soiurilor româneşti, cu vinuri de înaltă calitate.
Alături de soiurile vechi valoroase (Feteasca neagră, Feteasca albă, Grasa de Cotnari, Tămâioasa românească etc), cercetătorii români s-au preocupat, de-a lungul ultimelor decenii, de obţinerea unor soiuri noi, în special pentru vinuri roşii, ţinând seama şi de evoluţia gustului consumatorilor. Pe această linie se înscrie şi soiul Novac, care se distinge printr-o calitate deosebită.
Novac a fost obţinut în 1987, de către Mircea Mărculescu, la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Viti-Vinicolă Drăgăşani, din soiurile Negru vârtos şi Saperavi. Este considerat fratele mai mare al soiului „Negru de Drăgăşani”, obţinut la aceeaşi staţiune, în 1993, dar cu o personalitate complet distinctă.
În ceea ce priveşte genitorii soiului Novac, Ion Puşcă aminteşte, în cartea „Vechi soiuri româneşti de viţă-de-vie”, că, în podgoria Dealu Mare, sortimentul tradiţional românesc de vinuri roşii era format din Negru vârtos şi Negru moale. „Chiar astăzi este cea mai stimată şi cea mai căutată dintre varietăţile negre româneşti„, afirma prof. V. Brezeanu, în 1912, despre Negru vârtos în Tratatul său de Viticultură.
În ceea ce priveşte celălalt părinte al Novac-ului, soiul de struguri Saperavi, acesta provine din Georgia, în limba georgiană însemnând „vopsea”. Cel mai probabil, a primit acest nume datorită culorii intense roşu-închis şi a capacităţii sale deosebite de a colora alte soiuri, fiind unul dintre puţinele soiuri din lume care au şi pieliţa, şi pulpa de culoare roşie.
În secolul al V-lea, în Georgia a venit Sfânta Nina să răspândească credinţa creştină, sprijinită într-un toiag cioplit dintr-o bătrână viţă-de-vie. Novac, obţinut prin hibridarea sexuată între cele două soiuri menţionate mai sus, Negru vârtos şi Saperavi, vine să facă legătura între două regiuni viticole din Europa, sudul României şi Georgia.
Strugurii de Novac sunt uniaxiali, au formă conică şi sunt de mărime mijlocie spre mare, compacţi, cu boabe dese pe ciorchine. Bobul are formă obovoidală, de culoare neagră-albăstruie, acoperită cu pruină şi cu gust ierbos, menţioneză prof. Adriana Indreaş şi dr. Luminiţa Vişan. Pulpa are culoarea roşie, este zemoasă, nearomată, cu un gust dulce acrişor plăcut.
Strugurii ajung la maturitate deplină în cea de-a doua parte a lunii septembrie, acumulând, în medie, 200-215 g/l zahăr şi având o aciditate de 5-6 g/l. Asigură producţii între 17 şi 20 tone/ha; în condiţiile obţinerii unor producţii moderate, cu tehnologii de producere a strugurilor şi de vinificaţie adecvate, se obţin vinuri de înaltă calitate, apreciate, din ce în ce mai mult, atât de consumatorul intern cât şi de cel de peste hotare.
Din strugurii de Novac se obţine un vin sec, cu o tărie alcoolică ridicată, de peste 12% vol, de culoare roşu-rubiniu intens, corpolent, cu o aciditate bună. Este un vin elegant, cu note fine, caracterizându-se printr-un buchet de fructe şi arome de afine, ienupăr, piper negru, ciocolată neagră şi cuişoară.
Se pretează la învechire în butoaie de stejar şi apoi în sticlă. Vinul de Novac poate fi servit cu brânzeturi tinere şi proaspete, cu preparate din carne roşie, vânat şi afumături. Este un vin care s-a impus deja pe piaţa internaţională, apreciat de numeroşi specialişti atât la nivel naţional cât şi în afara ţării, fiind menţionat în volumul „Wine Grapes” (2012) de către autorii Jancis Robinson şi colaboratorii. (Text: Agerpres, Foto: provin.ro, stefanteris.files.wordpress.com)
