Diversitatea condiţiilor pedoclimatice ale României, varietatea formelor de relief şi a altor condiţii favorabile a permis statornicirea, pe teritoriul ţării noastre, a numeroase soiuri valoroase de viţă-de-vie, unele dintre ele intrate în legendă.
După dezastrul filoxeric de la sfârşitul secolului al XIX-lea, odată cu refacerea viticulturii s-au introdus şi extins în cultură o serie de soiuri valoroase din sortimentul mondial, cum ar fi Cabernet Sauvignon sau Merlot. Alături de aceste două categorii, în cea de-a doua jumătate a secolului trecut, prin munca de ameliorare a specialiştilor, s-au obţinut peste 70 de soiuri noi, care au contribuit substanţial la diversificarea sortimentului viticol.
Un loc aparte în ierarhia noilor creaţii îl ocupă soiul Negru de Drăgăşani, obţinut la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Viti-Vinicolă Drăgăşani, în anul 1993, prin hibridarea sexuată a soiurilor Negru vârtos, soi vechi românesc, cu Saperavi, soi de origine gruzină. Acest proces a fost realizat de specialiştii Mircea Mărculescu şi Mircea Vlădăşel. Negru de Drăgăşani este fratele mai mic al lui Novac, un alt soi de struguri obţinut tot la SCDVV Drăgăşani din aceleaşi soiuri, Negru Vârtos şi Saperavi, de către specialistul Mircea Mărculescu, în 1987.
Strugurii soiului Negru de Drăgăşani sunt mijlocii, cu o greutate cuprinsă între 180 şi 200 grame, conici, cu baza lăţită, semi-compacţi, cu boabe mijlocii, sferice, cu pieliţa de grosime mijlocie, colorată în negru-albăstrui, cu pulpa zemoasă şi mustul necolorat, notează prof.dr. Liliana Rotaru în „Soiuri de viţă-de-vie pentru struguri de vin” (2009). Maturarea strugurilor are loc spre sfârşitul lunii septembrie, cu acumulări de zaharuri de 195-230 g/l. Soiul are o bună rezistenţă la ger, secetă, mană şi făinare şi o toleranţă mare la putregaiul cenuşiu al strugurilor.
Deşi relativ nou, soiul Negru de Drăgăşani este prezentat în cartea „Wine Grapes”, publicată de Jancis Robinson, Julia Harding şi José Vouillamoz (2012), printre cele 1.368 de soiuri de viţă-de-vie din toată lumea, cu potenţial de producere a vinurilor catifelate, cu aromă fructată.
Maturat la baric (fr. barique – butoi de stejar cu o capacitate de 225 l) timp de 6 luni, vinul Negru de Drăgăşani are o culoare roşu-rubiniu intens, strălucitor, cu arome intense de cireşe amare şi fructe de pădure şi nuanţe de condimente. Vinul este sec, plin, puternic şi echilibrat, cu astringenţă moderată şi cu o tărie alcoolică ridicată, de minim 12,5%.
Vinurile tinere sunt fructuoase, iar prin maturare capătă un buchet mai complex. Vinurile obţinute din Negru de Drăgăşani se armonizează cu mezeluri, preparate din carne roşie, vânat, preparate tradiţionale româneşti pe bază de carne, brânzeturi proaspete, paste şi orez. (Text: Agerpres, Foto: vinpremium.ro)
