Prima nota de 10 din istoria gimnasticii îi aparţine sportivei românce Nadia Comăneci. Performanţa a avut loc în ziua de 18 iulie 1976, la Jocurile Olimpice de Vară de la Montreal, după prestaţia la paralele inegale. Afişajul electronic nici nu era programat să arate nota 10, aşa că pe ecran a apărut nota 1.00.
Multipla campioană olimpică, mondială şi europeană Nadia Comăneci s-a născut la Oneşti, judeţul Bacău, la 12 noiembrie 1961. A început gimnastica la vârsta de 6 ani în oraşul natal, unde a fost descoperită de antrenorul Bela Karoly, de care se leagă cele mai mari succese obţinute de viitoarea stea a gimnasticii mondiale.
Gimnastă cu deosebite calităţi pentru acest sport, Nadia Comăneci s-a făcut remarcată încă din primii ani ai carierei. La 10 ani cucereşte toate cele cinci medalii de aur ale Cupei României, categoria copii, pentru ca exact în ziua când împlinea 11 ani să câştige primul său titlu de campioană absolută a ţării.
În 1975, participă la Turneul Campioanelor de la Londra unde, pe podiumul de la Empire Pool, cucereşte trofeul competiţiei. În acelaşi an, la Campionatele Europene de la Skien (Norvegia), obţine 4 medalii de aur şi una de argint, devenind cea mai tânără campioană continentală din istorie la individual compus.
Punctul culminant al carierei, care i-a adus celebritatea, a fost obţinerea, în 1976, la Montreal, a titlului de campioană olimpică absolută la Jocurile Olimpice. Micuţa româncă, în vârstă de 14 ani, supranumită la acel moment „Zâna de la Montreal”, a primit de cinci ori nota 10 şi a câştigat trei medalii de aur la individual compus, bârnă şi paralele şi una de argint, cu echipa.
Au urmat alte medalii obţinute la marile competiţii de gimnastică. A fost campioană absolută a Europei la Praga 1977, campioană mondială la bârnă la Strasbourg, în 1978, din nou campioană europeană absolută în 1979, la Copenhaga. Tot în 1979, devine campioană mondială la Dallas-Forth Worth (S.U.A.), în concursul pe echipe, pentru ca la Jocurile Olimpice de la Moscova 1980, să obţină două medalii de aur, la bârnă şi sol, şi două de argint, la individual compus şi cu echipa.
Şi-a încheiat cariera în 1984, ocazie cu care i-a fost decernat Ordinul Olimpic „Colanul de argint” pentru evoluţiile sale strălucitoare care au uimit şi încântat milioane de iubitori ai sportului, transformând-o într-un simbol al gimnasticii mondiale. (Text: Agerpres, Foto: librarising.com, britannica.com)
