Bucovina, pe lângă tradiţii şi obiceiuri, şi-a păstrat o identitate culinară, aici preparatele fiind realizate cu precădere din ingrediente din propria gospodărie. În această zonă, masa tradiţională are două feluri de mâncare şi începe cu borşul, după care se serveşte felul cel mai consistent fel de mâncare. De obicei, felul al treilea, desertul, se serveşte doar la mesele festive.
„Masa începea şi se termina cu o rugăciune. Bărbatul casei era cel care tăia pâinea, stăpâna casei împărţea mâncarea, iar copiii aveau locul privilegiat la masă şi primeau, în acelaşi timp, tot ce era mai bun”, a afirmat etnograful Eutasia Rusu, de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava. Cele mai întâlnite băuturi la mesele festive erau miedul şi berea de casă.
Potrivit Eutasiei Rusu, miedul sau hidromelul este una dintre cele mai vechi băuturi fermentate, apărută cu mult înaintea celor din viţă de vie, cereale sau fructe. Se spune că această licoare din miere de albine, supranumită şi „hrana zeilor”, ar avea o vechime de peste 6.000 de ani. Miedul se prepară din miere de albine, apă pură de izvor şi fermenţi (must de struguri sau drojdie).
În unele zone din Bucovina, cum ar fi Ciocăneşti, în această băutură se punea şi scorţişoară. Miedul are un gust deosebit de plăcut, fiind şi o băutură slab alcoolizată. Totodată, se spune că are şi multe indicaţii terapeutice, fiind bogat minerale, aminoacizi, vitamina B, dar şi monoxid de azot, care reduce anxietatea.
Despre berea de casă, Eutasia Rusu a spus că este o băutură tradiţională întâlnită în Bucovina, mai ales în zona Rădăuţi. Reţeta acestei beri are la bază apa de izvor în amestec cu malţ de orz, boabe de porumb, zahăr, hamei şi drojdie. Se lasă totul la macerat cam două zile, după care se poate trage în sticle care se pun la rece.
Băutura se poate deja consuma după o zi. Berea de casă în Bucovina este preparată tradiţional acasă mai ales la sărbători, la Paşte, Înălţare sau de Naşterea Domnului. (Text: Agerpres, Foto:mied.ro)
