Merlot, ”vin ales, vin delicat, vin cu fructuozitate”, aşa cum îl descria prof. dr. Viorel Stoian în ”Marea carte a degustării vinurilor”, este originar tot din regiunea viticolă franceză Bordeaux, la fel ca soiul Cabernet Sauvignon.
Merlot este unul dintre cele mai plantate soiuri de viţă-de-vie pentru vin din lume, la nivelul anului 2010 deţinând o suprafaţă de 267.169 ha la nivel mondial, potrivit autorului Kym Anderson, în cartea ”Which winegrape varieties are grown where? A global empirical picture” (2013). Ocupă cea mai mare suprafaţă viticolă în Franţa, respectiv de 115.746 ha, potrivit lui Jancis Robinson şi colaboratorii, în volumul ”Wine grapes.A complete guide to 1.368 vine varieties, including their origins and flavours” (2012).
Până la jumătatea secolului al XIX-lea, fusese considerat un soi secundar în Bordeaux, dar rezistenţa la făinare, îndeosebi prin comparaţie cu soiul Cabernet Sauvignon, l-a făcut mult mai popular, ajungând să ocupe, şi în regiunea de origine, Bordeaux, cea mai mare suprafaţă în cultură, respectiv de 69.053 ha, faţă de Cabernet Sauvignon, care are doar 26.790 ha.
Soiul Merlot a fost menţionat pentru prima dată în 1783-1784, în localitatea Libourne, situată în sud-vestul Franţei, în departamentul Gironde. Se pare că denumirea ar proveni de la numele mierlei (le merle — în franceză), pasăre care preferă boabele acestui soi. Pe baza testelor ADN efectuate, s-a stabilit că tatăl soiului Merlot este Cabernet franc, iar mama — Magdeleine Noire de Charentes.
Merlot este cultivat la scară largă în întreg sud-vestul Franţei, în Bergerac şi în Cahors fiind folosit şi în amestec cu soiul Malbec, dar şi în regiunea Languedoc. Cu toate că două treimi din vinurile de Merlot provin din Franţa, acesta este celebru şi în nord-estul Italiei, îndeosebi în Friuli, fiind folosit aici în amestecuri atât cu Cabernet cât şi cu Sangiovese. Merlot se bucură de popularitate şi pe continentele sud şi nord-american, îndeosebi în California, dar şi în Chile, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, notează Jancis Robinson, în volumul ”Wine Course”.
La fel ca soiul Cabernet Sauvignon, Merlot a fost adus în România tot acum peste 100 de ani, odată cu refacerea viilor distruse de invazia filoxerică de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Răspândirea lui a fost, iniţial, mai redusă decât a soiului Cabernet Sauvignon, suprafeţele cu Merlot crescând vertiginos după 1965, ca urmare a faptului că soiul dă vinuri adesea egale calitativ cu cele de Cabernet Sauvignon, producţia sa fiind, însă, dublă, de peste 10 tone/ha.
Soiul Merlot s-a impus în multe areale viticole româneşti, precum: întreaga podgorie Dealu Mare (Valea Călugărească, Urlaţi, Ceptura, Fântânele, Vadu Săpat, Tohani, Săhăteni, Breaza-Năeni, Drumul Sărăţii, Zoreşti), la Miniş, Recaş, Drăgăşani, Sâmbureşti, pe Dealurile Râmnicului Sărat şi în podgoria Coteşti, la Murfatlar, la Sarica-Niculiţel şi în podgoriile Galaţiului. La nivel mondial, din punct de vedere calitativ, vinul de Merlot este considerat a se situa imediat sub cel de Cabernet Sauvignon, dar în România, Merlot depăşeşte calitativ Cabernet Sauvignon într-un singur loc, respectiv la Oancea, pe malul Prutului, în judeţul Galaţi, potrivit prof. dr. Viorel Stoian.
Strugurele este de mărime mijlocie, de formă conică, este compact, cu bobul sferic, mic spre mijlociu, acoperit cu o pieliţă groasă, colorată negru intens. Miezul este zemos, iar mustul este incolor. Strugurii se maturează mai devreme decât cei din soiul Cabernet Sauvignon, de regulă în a doua jumătate a lunii septembrie, când acumulează 190-220 grame/litru zaharuri. Are producţii cuprinse între 10 şi 15 tone/ha, menţionează prof. dr. Adriana Indreaş şi Luminiţa Vişan, în cartea ”Principalele soiuri de struguri de vin cultivate în România”.
Soiul Merlot este slab rezistent la ger, destul de pretenţios la condiţiile din timpul înfloritului şi mai afectat de secetă decât alte soiuri, prin urmare, pentru plasarea lui în cultură este nevoie de multă atenţie şi profesionalism, pentru alegerea celor mai prielnice locuri.
Vinul de Merlot este mai moale, mai delicat, având o culoare roşu-rubiniu şi o aciditate mai puţin intense decât cele ale Cabernet Sauvignon. Are aromă de zmeură proaspătă şi, fiind mai puţin aspru, poate fi pus în consum mai repede decât Cabernet Sauvignon. Este un vin sec, cu o tărie alcoolică de 12-12,5% vol.
Merlot se serveşte alături de orice friptură, de vacă, de porc şi chiar de fazan sau de curcan. Radu Anton Roman îl recomandă alături de ardei umpluţi, purcel la cuptor, sărmăluţe în foi de viţă, sărmăluţe moldoveneşti, iepure de câmp la cuptor. Se asociază foarte bine şi cu brânzeturile franţuzeşti, servite la sfârşitul mesei.
Elogiind acest vin deosebit, academicianul Valeriu D. Cotea aprecia că ”buchetul său delicat se completează armonios cu o savoare îmbietoare de flori şi fructe de pădure. La început, cum îl serveşti, ţi se pare puţin sălbatic şi maiestuos, dar după un timp capeţi senzaţia de om de spirit, cu o voioşie şi putere aparte. (…) Este un vin scânteietor, bogat în toate darurile pământului şi cerului, generos în fapte mari.” (Text: Agerpres, Foto: foodal.com, ,vinepair.com)
