Un memorial ce are în prim-plan statuia lui Iuliu Maniu, amplasată în mijlocul unei hărţi a României Mari, a fost inaugurat duminică, 5 februarie, la Şimleu Silvaniei, oraşul natal al marelui om politic, la împlinirea a 63 de ani de la moartea celui care a fost de trei ori prim-ministru al României.
La festivitatea de inaugurare au fost prezente autorităţi locale şi judeţene, sculptorul ce a realizat memorialul, Nicu Mihoc, europarlamentarul Daniel Buda şi secretarul de stat în Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale Alexandru Pugna.
Manifestarea a debutat cu intonarea imnului naţional de către corul „Dealul Țarinii”, din Bădăcin, după care primarul din Şimleu Silvaniei, Septimiu Țurcaş, alături de Nicu Mihoc au dezvelit memorialul dedicat celui supranumit „Sfinxul de la Bădăcin”. Câte un sobor de preoţi ortodocşi şi greco-catolici au ţinut apoi slujbe de pomenire şi sfinţire a memorialului.
„Iuliu Maniu, născut la data de 8 ianuarie 1873, avea să ajungă personalitatea marcantă a României Mari şi unite. Toate eforturile lui s-au concentrat spre realizarea acelui vis al românilor de a fi uniţi într-un stat unitar şi indivizibil şi a reuşit, alături de alte personalităţi, să schimbe sorta românilor şi a României prin contribuţia adusă la Marea Unire din 1918. În cuvântarea pe care a ţinut-o cu ocazia Adunării Naţionale de la Alba Iuliua, Maniu a spus: ‘Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca la un trimf al libertăţii româneşti’. Şi noi vom putea privi de astăzi înainte spre acest monument ca la o sursă de inspiraţie în modelarea viitorului acestei generaţii”, a precizat, în cuvântul său, Daniel Stejerean, directorul Centrului de Informare Turistică din Şimleu Silvaniei.
Potrivit artistului care a realizat memorialul, statuia lui Iuliu Maniu, ce este reprezentat stând pe un jilţ pe care este aşezată o cergă, evidenţiază trăsăturile şi expresivitatea pe care acesta le avea la vârsta de 45 de ani, în anul 1918.
„Am vrut să evidenţiez calităţile lui Iuliu Maniu şi ca om şi ca făuritor de ţară. Am construit partea de statuie bazată pe tradiţie. Se regăsesc elementele tradiţionale în cerga de pe spatele scaunului, iar harta României Mari vine ca o completare, ca o imagine clară a faptelor lui Iuliu Maniu. Astăzi este posibil să ne întâlnim cu cinci din 10 oameni care nu ştiu cine a fost Iuliu Maniu şi e trist că este aşa”, a declarat, la festivitate, sculptorul Nicu Mihoc.
Conform acestuia, construcţia lucrării este în jurul personajului din mijloc, Iuliu Maniu, care este realizat din bronz şi este aşezat pe un jilţ, care subliniază statura lui de om de stat.
„Cât despre poziţia mâinilor: mâna stângă strânsă înseamnă unitate, iar mâna dreaptă, cu palma în jos, înseamnă poziţia liderului care conduce. Toată lucrarea stă pe un piedestal aşezat în mijlocul unui luciu de apă care se revarsă peste conturul României Mari. Pe soleea care înconjoară conturul ţării este un citat, un fragment din declaraţia de la 1918 a lui Iuliu Maniu. (…) Pe jilţul personajului este o cergă ţărănească pe care sunt motive tradiţionale din Moldova, Țara Românească şi Transilvania, ceea ce subliniază, pe de-o parte, faptul că la obârşie Iuliu Maniu provenea din rândul ţărănimii şi a evoluat până la postura de om de stat, pe de alta, unitatea celor trei provincii româneşti. Iuliu Maniu stă aşezat pe un jilţ din două motive: reprezentarea personajelor stând în picioare este de sorginte sovietică (…) şi faptul că personajul stând pe un jilţ reprezintă demnitatea lui de om de stat”, afirma sculptorul acestui memorial, înainte de inaugurare.
Nicu Mihoc i-a înmânat duminică preotului greco-catolic din Bădăcin, Cristian Borz, care a iniţiat şi se ocupă de proiectul de restaurare a casei lui Iuliu Maniu din localitate, un tablou cu portretul marelui om de stat român.
„Sunt foarte fericit să văd poate cea mai frumoasă lucrare dedicată lui Iuliu Maniu, aşezată aici, la Şimleu Silvaniei. (…) Mă bucur să văd că Iuliu Maniu primeşte onoarea şi recunoştinţa neamului pentru care s-a jertfit, pentru că personalitatea marcantă a lui Iuliu Maniu este dată de jertfa pe care a avut-o, felul său de a fi, demnitatea cu care şi-a asumat totul. (…) În această perioadă în care parcă neamul românesc este mai separat, mai despărţit ca oricând, Iuliu Maniu ne-a adunat împreună, biserica ortodoxă şi biserica greco-catolică, cei doi plămâni prin care respiră spiritualitatea neamului nostru românesc. Ne-am adunat aici politicieni din partide diferite, dar cu un simţământ unitar, acela că este momentul să ne unim forţele atunci vorba de interul naţional şi atunci când este vorba să ne respectăm valorile neamului în care ne-am născut” a afirmat, la rândul său, Alexandru Pugna, secretar de stat în Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale
Cel supranumit „Sfinxul de la Bădăcin” s-a născut la data de 8 ianuarie 1873, la Şimleu Silvaniei. Iuliu Maniu a ocupat funcţii importante în stat, fiind de trei ori prim-ministru al României, preşedinte al Partidului Naţional Țărănesc, membru de onoare al Academiei Române, preşedinte al Consiliului Dirigent din Transilvania şi deputat în Parlamentul de la Budapesta şi în cel de la Bucureşti.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, Iuliu Maniu a devenit simbolul rezistenţei anticomuniste, el fiind arestat în 1947, în urma „înscenării de la Tămădău”. Condamnat la închisoare pe viaţă, a fost trimis la penitenciarul din Galaţi, de unde a fost transferat, în 1951, la Sighet, închisoare unde a şi decedat, la 5 februarie 1953, cadavrul său fiind aruncat într-o groapă din Cimitirul Săracilor, de la marginea oraşului.
Evenimentul de inaugurare a memorialului a fost urmat de un simpozion dedicat personalităţii lui Iuliu Maniu, ambele manifestări fiind organizate de Primăria Oraşului Şimleu Silvaniei, Parohia Greco-Catolică Bădăcin şi Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Şimleu Silvaniei, în colaborare cu Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, Biblioteca Judeţeană Sălaj, Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Sălaj şi Radio Maria. (Text si foto: Agerpres)
