Când se duce luna la culcare
Cine ne îmi stă beat în cârciumioare
Şi în fiecare dimineaţă
Cine-mi stă cu-n felinar în braţe?
Este Ionel bată-l norocu’,
Care bea ca să-şi înece focul,
Focul care-i frige inimioara
Fiindcă nu-l iubeşte Mărioara
Refren:
Ionel, Ionelule
Nu mai bea, băiatule
Ionel, Ionelule
Fiindcă te râd fetele.
Ionel, Ionelule
Nu mai bea, băiatule
Ionel, Ionelule
Fiindcă te râd fetele
Ce-ai găsit, Ionel, la Mărioara,
Că ţi-a pus pe flăcări inimioara?
Pentru ce să plângi tu, măi băiete,
Când Pământul este plin de fete?
Dacă vrei să uiţi de Mărioara
Hai pe câmp cu mine, într-o seară
Să culegem dalbe floricele
Să visăm la lună şi la stele.
Refren:
Ionel, Ionelule
Nu mai bea băiatule
Ionel, Ionelule
Fiindcă te râd fetele
Ionel, Ionelule
Nu mai bea băiatule
Ionel, Ionelule
Fiindcă te râd fetele
Astea nu sunt şpriţuri de uitare !
Pentru ce în vin torni lăcrimioare?
Amândouă când se întâlnesc,
Tot de Mărioara îţi vorbesc.
Dragostea-n beţie nu-i uitată,
Că două Mărioare vezi deodată.
Lasă vinul să se oţetească
Şi pe Mărioara să iubească !
Refren:
Ionel, Ionelule
Nu mai bea băiatule
Ionel, Ionelule
Fiindcă te râd fetele.
Versurile de N. Constantinescu, N. Vlădoinau şi Cl. Romano
Muzica de Claude Romano
