Mănăstirea Moisei, un vechi aşezământ monahal, este o mănăstire ortodoxă aflată în localitatea Moisei, din judeţul Maramureş.
Moiseiul este una dintre cele mai mari şi mai vechi comune din Maramureş, situată în nordul judeţului, pe cursul superior al râului Vişeu, între oraşele Borşa şi Vişeu de Sus, la depărtare de 136 de kilometri de Municipiul Baia Mare, reşedinţa actuală a judeţului şi la 70 kilometri de Sighetu Marmaţiei, reşedinţa istorică a Maramureşului, arată site-ului www.manastireamoisei.ro.
Hotarul Moiseiului are o suprafaţă de 113 kilometri pătraţi, cea mai mare parte formată din munţi şi dealuri.
Potrivit tradiţiei un om bogat şi bun creştin şi-a dăruit moşia sa drept loc de mănăstire. Într-o zi de vară fiind la lucru pe acel loc, la făcutul fânului, după mai multe ore de muncă, fiind obosit, s-a lăsat pe pajişte, la umbra unui brad, să se odihnească. Cum s-a culcat, a auzit glas de clopot în pământ. La început nu i-a venit să creadă, dar clopotul a continuat să sune. A chemat atunci oamenii care erau cu el la lucru. Toţi au auzit glasul clopotului.
Omul a spus atunci: „Loc sfânt este acesta!” şi l-a dăruit pentru mănăstire. Documentele confirmă dania, menţionează site-ul citat.
Mănăstirea Moisei de călugări are hramul „Adormirea Maicii Domnului” — 15 august, zi de pelerinaj cu veche tradiţie, până în Moldova, şi în 2 februarie — „Întâmpinarea Domnului”, hramul de iarnă.
Mica biserică de lemn, datând din secolul XIV, este atribuită de tradiţie lui Moise Coman, ridicată în amintirea fiului său, monahul Grigore.
Vechea bisericuţă după aproape două sute de ani a ajuns în stare de degradare, necorespunzătoare şi neîncăpătoare. O nouă biserică a fost ridicată de călugărul Iosif, probabil stareţ al aşezământului la acea vreme. Pe o bârnă din peretele sudic al bisericii este scris: „Această biserică nouă au ridicat-o călugărul Iosif în anul Domnului 1599”, potrivit site-lui mănăstirii.
Noul lăcaş a rezistat tuturor vicisitudinilor naturii şi tuturor valurilor istorice. A fost ferit de arderea tătarilor din 1717, care au aprins o mulţime de biserici din Maramureş, chiar şi în satul Moisei au fost arse două biserici atunci. A scăpat şi de distrugerile generalului Bukow, comandant militar şi guvernator al Transilvaniei, care a dezlănţuit o prigoană necruţătoare împotriva românilor ortodocşi care nu acceptaseră unirea cu Biserica Romano-Catolică şi a ras de pe suprafaţa Transilvaniei aproape toate mănăstirile ortodoxe.
Biserica este construită din lemn de molid şi a fost aşezată pe o fundaţie construită din piatră brută, puţin ridicată deasupra solului. Bârnele sunt late şi îmbinate la capete în stilul coadă de rândunică.
Are lungimea de 12,5 metri, iar lăţimea de 4,5 metri. Altarul are 4/2,5 m. Este împărţită în altar, naos şi pronaos, iar în faţă are pridvor.
Acoperişul este unitar, iar deasupra pronaosului se ridică turnul şi coiful cu crucea.
Pictura se păstrează numai fragmentar, în cea din catapeteasma se pot identifica registrele şi chipurile sfinţilor. Masa din sfântul altar este format dintr-un trunchi de copac, pe care se află tăblia mesei formată din două scânduri de molid.
Intrarea în biserica este foarte joasă. Uşa este formată din două scânduri, cioplite din trunchiuri groşi.
Mănăstirea este citată documentar în 1637, ca rezidenţă a episcopului Dumitru Pop.
Biserica actuală de lemn a fost sfinţită de mitropolitul Transilvaniei, Sfântul Ierarh Sava Brancovici, în 1672, când s-au pus temeliile vieţii mănăstireşti ca metoc al Mănăstirii Putna. Ceremonia de sfinţire a avut loc în prezenţa delegaţilor din Moldova, care au adus cărţi şi daruri, dovadă a legăturilor cu mănăstirile bucovinene.
Biserica nouă din zid, a fost construita între 1910 şi 1911, în stil neoclasic, cu pictură numai pe iconostas. Biserica are formă de cruce dimensiunile fiind: 28 metri lungimea, 12 lăţimea 35 înălţimea. Este împărţită în altar, naos şi pronaos, iar în faţă are pridvor deschis, şi patru coloane cu înălţimea de zece metri, care susţin frontonul cu icoana hramului, „Adormirea Maicii Domnului”.
Poarta de intrare şi zidul de piatră ce împrejmuieşte incinta au fost construite în 2008-2011.
Complexul de la Moisei include şi un altar de vară, construit în stil maramureşean, care deserveşte pentru slujirea în sobor, la hramuri, când curtea mănăstirii devine neîncăpătoare pentru zecile de mii de credincioşi. (Text: Agerpres, Foto: manastireamoisei.ro, Video: youtube.com)
