Provenit din America Centrală, unele surse estimează că porumbul a fost cultivat chiar şi cu 7000 de ani î.Hr. O legendă spune că Zeul Soare a trimis „grindina de aur” pentru a-i hrăni pe oameni. Porumbul este una dintre cele mai cunoscute cereale, este gustos, săţios şi aduce numeroase beneficii pentru sănătate.
Porumbul (Zea mays ssp. mays), o cereală cultivată în prezent în multe regiuni ale lumii ca plantă alimentară, industrială şi furajeră, reprezintă, alături de grâu, 80% din producţia de cereale a lumii. A fost adus în Europa de către Cristofor Columb. Chiar dacă majoritatea suntem familiarizaţi cu porumbul galben, îl găsim într-o mare varietate de culori – alb, roşiatic, purpuriu, negru. Fructul este format din ştiulete, pe care cresc boabele, mătasea porumbului şi pănuşii care protejează ştiuletele cu boabe.
Începând cu secolul al XIX-lea, a început să fie cultivat masiv fiind utilizat doar la producerea făinei. Astăzi, stă la baza a numeroase mâncăruri tradiţionale din diverse ţări. Porumbul se găseşte într-o varietate de derivate: proaspăt/crud, boabe în conservă, făina de mălai, sirop etc.
Porumbul este bogat în acizi graşi nesaturaţi (85 – 90%), conţine multe hidrocarburi, amidon, albumine, foarte multe vitamine din grupa B, vitamina E, vitamina K, fier, fosfor, magneziu, zinc, potasiu şi fibre. Chiar dacă prin fierbere îşi pierde din substanţele nutritive, peste 60% dintre acestea se păstrează.
În scop medicinal se foloseşte şi mătasea de porumb, recoltată în perioada de înflorire, din luna iunie până în luna august. Se foloseşte sub formă de infuzie, decoct în afecţiuni, precum colecistită, dischinezie biliară, litiaze urinare, gută, reumatism, obezitate, edeme cardiace, hipertensiune arterială, hepatite cronice.
Porumbul are proprietăţi astringente, diuretice, antiinflamatoare, tonice, fiind utilizat în primul rând ca aliment (cereală) şi apoi ca plantă medicinală. El a fost îndelung utilizat în bucătăria tradiţională românească prin făina de mălai gătită.
Are efect împotriva stresului fiind bogat în vitaminele din grupa B, mai ales în vitamina B1, care are acţionează asupra funcţionării sistemului nervos, a muşchilor, a inimii şi asupra producţiei de globule roşii. Prin conţinutul de vitamina E, ne protejează împotriva artritei, scade nivelul colesterolului reducând astfel riscul de ateroscleroză şi, implicit, de infarct. Ajută şi la procesul de reînnoire al celulelor. Mai mult, porumbul fiert conţine şi potasiu, necesar pentru buna funcţionare a muşchilor şi a inimii.
Gastrita hiperacidă şi ulcerul sunt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pâine, mălaiul având, pe lângă efectul de reducere a acidităţii, şi o acţiune uşor calmantă, sedativă.
Carbohidraţii cuprinşi în porumb dau energie şi nu permit depunerea grăsimii. Un consum moderat poate duce chiar la scăderea în greutate pentru că anumite molecule din compoziţia porumbului grăbesc degradarea grăsimilor. Totodată, vitamina A, conţinută în porumb, este un antioxidant natural foarte important pentru sănătatea ta şi funcţionarea corectă a organismului, pentru un metabolism rapid, care te ajută să slăbeşti uşor.
Datorită bogăţiei în fibre, porumbul reglează tranzitul intestinal. Este şi un bun diuretic şi, consumat în mod regulat, poate preveni retenţia de apă în organism. Pentru detoxifiere este indicată şi mătasea de porumb, consumată sub formă de ceai.
Specialiştii germani în biologie celulară vegetală de la Universitatea din Köln au descoperit recent prezenţa în boabele de porumb a unor substanţe derivate ale acizilor arahidic şi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului. Substanţele cu pricina sunt, din punct de vedere chimic, acizi graşi, ceto-acizi, rezultaţi din oxidarea acidului palmitic şi arahidic.
Consumul de mămăligă reglează concentraţia de glucoză în sânge, fiind de folos diabeticilor. Mămăliga este adjuvant în detoxifierea organismului şi curăţirea intestinelor. Efectul detoxifiant al substanţelor din porumb uşurează efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducând considerabil riscul la insuficienţe şi ciroze hepatice.
Porumbul nu conţine gluten, deci poate fi consumat şi de cei cu intoleranţă sau boală celiacă şi înlocuieşte cu succes orezul, grâul şi alte cereale cu gluten. Ajută în prevenirea cancerului la plămâni datorită conţinutului mare de beta-cryptoxanthin. Protejează vederea, datorită zeaxantinei pe care o conţine. Ajută la menţinerea capacităţilor cognitive şi încetineşte procesul de îmbătrânire a creierului cu până la 10%, datorită conţinutului mare de tiamine. Ajută la întărirea sistemului imunitar şi la prevenirea cancerului de colon. Influenţează în bine starea de spirit. Vindecă răceala prin conţinutul de vitamina A. Femeile gravide îşi pot asigura doza necesară de acid folic
Uleiul obţinut din germeni de porumb conţine într-un procent însemnat vitamina E, care contribuie la fortificarea sistemului imunitar şi muscular al omului. Este recomandat în alimentaţia bolnavilor de diabet. Tratează ulcerul gastric şi duodenal, împreună cu sunătoarea sau cu mierea de albine. Căderea excesivă a părului poate fi stopată prin masaje ale scalpului cu ulei de porumb. Acest ulei e un adevărat elixir pentru suferinzii de cardiopatie ischemică.
Cenuşa de coceni este foarte bună contra gastritei hipoacide, contra indigestiilor şi a fermentaţiilor gastro-intestinale, contra diareei şi contra infecţiilor colonului. Extern, preparatul se foloseşte ca antiseptic şi antiparazitar.
Este recomandat să consumăm porumbul fiert simplu, nu alături de alimente cu conţinut mare de calorii. Un consum exclusiv de mămăligă pentru perioade îndelungate de timp poate să ducă la apariţia unei boli numite pelagra. Pentru a fi evitată se recomandă consumul mămăligii împreună cu lactate sau alte produse animale. Din punctul de vedere al valorii nutriţionale, porumbul este sub necesar, de aceea nu se recomandă a fi oferit des bebeluşilor. În stare crudă, poate produce alergii.
Porumbul nu se află pe lista alimentelor celor mai contaminate cu pesticide, ierbicide şi îngrăşăminte chimice. De asemenea, dacă este modificat genetic, poate afecta fertilitatea, poate duce la îmbolnăvirea ficatului şi a rinichilor, arată studii recente. (Text: Agerpres, Foto: easyfarm.ro)
