Parfumul şi gustul inconfundabile conferă o savoare aparte pepenelui galben în zilele toride de vară. Cunoscut şi cultivat de milenii în India şi Orientul Mijlociu, europenii au început să se bucure de acest fruct încă din timpul Imperiului Roman.
Pepenele galben, un membru al familiei Cucurbitaceae, alături de dovleac, dovlecel sau castravete, se cultivă pentru fructul său, care se coace vara. Forma fructului variază între sferică şi elipsoidală. Mărimea lui depinde de varietate şi de condiţiile de cultivare. Astfel, fructul poate fi de 400 g, dar şi de 20 kg sau chiar mai mult. Varietăţile cele mai folosite au greutăţi cuprinse între 0,5 kg şi 5 kg.
Culoarea epidermei şi a pulpei este variabilă în funcţie de grupul din care face parte. Epiderma poate fi albă, aspră sau reticulată (prezintă un aspect de reţea). Pulpa fructului este aromată şi de diferite culori: galben, verde, roz sau culori intermediare.
Pepenele galben este unul dintre cele mai gustoase fructe, fiind şi o bogată sursă de vitamine şi energie, un adevărat izvor de sănătate. Dintre componentele pepenelui galben, cele mai importante sunt vitaminele A, C, E, B3, B5, B6, B9, glucidele, lipidele, fibrele, magneziul şi calciul. De asemenea, fructul este sărac în calorii şi conţine fibre.
Pentru a beneficia din plin de proprietăţile sale nutritive este bine să-l consumăm în stare proaspătă. Din pepene galben se pot prepara deserturi, şerbet, sucuri sau chiar supe. Fructul mai poate fi folosit ca ingredient în salate de fructe, prăjituri şi plăcinte. Pepenele galben poate fi savurat ca atare la micul dejun, alături de un iaurt.
Pepenele galben este un foarte bun hidratant şi revigorant, conţinutul de apă fiind de peste 95%. Astfel, ajută la hidratarea şi detoxifierea eficientă a organismului, putând fi consumat în acest scop în cure de o zi sau de două zile pe săptămână, perioadă în care se consumă exclusiv pepene galben.
Potasiul care se regăseşte în concentraţii mari în pepenele galben este un mineral esenţial pentru organism, necesar pentru aproape toate procesele fiziologice. Potasiul joacă un rol important în funcţionarea corectă a muşchilor şi a inimii. Este esenţial şi pentru funcţionarea tractului gastrointestinal.
Vitamina B6 sau piridoxina se găseşte în abundenţă în pepenele galben, din această cauză pepenele galben este deosebit de util pentru cei care au afecţiuni ale sistemului nervos periferic, dar şi pentru sănătatea şi buna funcţionare a sistemului nervos central.
Pepenele galben reprezintă o sursă excelentă de acid folic, unul dintre micronutrienţii de bază ai complexului de vitamine B, necesar pentru dezvoltarea celulară şi menţinerea sănătăţii celulelor corpului. Tot acidul folic împiedică instalarea anemiei şi previne malformaţiile congenitale.
Pepenele galben este o sursă importantă de vitamina K, la fel ca pepenele verde. De aceea, pepene galben este deosebit de util pentru cei care suferă de retenţie hidrosalină şi de afecţiuni cardiovasculare.
Pepenele galben este bogat în carotenoizi, pigmenţii galbeni, portocalii sau roşii sintetizaţi de multe plante. Potrivit Institutului Linus Plauling, aportul crescut de carotenoizi din fructe precum pepenele galben diminuează riscul de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare şi a unor tipuri de cancer. Flavonoizii conţinuţi de pepenele galben (betacaroten, luteina, zeaxanthina şi criptoxantina) au capacitatea de a proteja celulele şi alte structuri fiziologice de radicalii liberi. Două tipuri de carotenoizi din pepenele galben, luteina şi zeaxantina, sunt necesare pentru funcţionarea corectă a vederii.
Potrivit unor studii ale cercetătorilor francezi, pulpa fructului de pepene galben conţine principii active cu structură asemănătoare tirozinei, care pot modifica activ secreţia glandei tiroidei. Mai exact, aceste substanţe influenţează direct iodarea tirozinei, procesul care ajută la fabricarea hormonilor tiroidei în ţesutul glandei, ajutând astfel la buna funcţionare a glandei tiroide.
Pepenele galben furnizează totodată şi o cantitate importantă de vitamina C, cu rol în creşterea şi regenerarea ţesuturilor corpului. Are de patru ori mai multă vitamina C decât ruda sa cu miez roşu, vitamină care menţine sistemul imunitar puternic şi ajută la formarea colagenului – proteina folosită de organism pentru formarea ţesutului cutanat, a tendoanelor, ligamentelor şi a vaselor de sânge.
Pepenele galben conţine fibre în cantitate mai mare decât cel verde, fiind un bun stimulator şi reglator digestiv. Pepenele galben poate fi oricând consumat în cadrul unei diete de slăbit, datorită conţinutului foarte redus de calorii, dar şi a senzaţiei de saţietate pe care o provoacă rapid, datorită fibrelor.
Pepenele galben este una din cele mai importante surse naturale de vitamina A. Doar 100 de grame de pepene galben asigură 112% din doza zilnică recomandată de vitamina A, una dintre cele mai mari valori înregistrate de fructe. Consumul fructelor bogate în vitamina A s-a dovedit a fi eficient şi în protecţia organismului împotriva cancerului pulmonar şi oral.
Aplicat extern, simplu sau în combinaţie cu alte ingrediente, pepenele galben poate ajuta la menţinerea tinereţii pielii, fiind un ajutor în combaterea ridurilor, datorită nivelului ridicat de antioxidanţi pe care îi conţine. Se poate utiliza ca atare, sub formă de felii subţiri sau sub formă de suc, pentru a rehidrata şi a înfrumuseţa un ten uscat sau cu urme de oboseală. Este extrem de benefic în tratarea arsurilor solare.
Este indicat consumul de pepene galben în special de către copii şi de femeile cu vârste cuprinse între 45 şi 67 de ani. Seminţele de pepene galben, fierte în lapte, sunt recomandate împotriva pietrelor la vezica biliară.
Coaja pepenelui galben poate fi infestată cu bacteria Salmonella, motiv pentru care este bine să spălăm fructul sub un jet abundent de apă, înainte de a-l tăia. Dacă îl consumăm în stare proaspătă, este indicat să nu adăugăm zahăr sau ale ingrediente, pentru a ne bucura de o gustare sănătoasă. (Text: Agerpres, Foto: ebio.eu)
