Năutul (Cicer arietinum), cunoscut şi sub denumirea de mazărea berbecilor, este o plantă leguminoasă anuală, originară din Asia şi cuprinde mai multe specii.
A apărut ca aliment de consum în urmă cu aproximativ 7.500 de ani, cultivat prima dată în Bazinul Mării Mediterane şi răspândit apoi în India şi Etiopia.
Tulpina înaltă, dreaptă şi ramificată poate ajunge chiar şi la 70 cm. Florile au culoare purpurie, liliachie, galbenă sau albă. Năutul înfloreşte în luna iunie sau iulie. Fructul este o păstaie scurtă, ovală, de culoare galben deschis. Semințele sunt globuloase, de culoare galbenă, roz, roşcată, albă sau neagră cu mărimea cuprinsă între 6-12 mm. Planta de năut este în întregime acoperită de perişori care secretă acid oxalic şi acid malic.
Năutul este o sursă excelentă de fibre, vitamine B6 şi B9, vitamina A, acid folic, mangan, proteine şi minerale precum: fier, fosfor, potasiu, clor, sodiu, siliciu, calciu, magneziu, cupru şi zinc. Planta mai conține proteine (24%), lipide, glucide, substanțe azotate, amidon.
Cu o textură crocantă şi un gust asemănător nucilor, năutul se utilizează în gastronomie pentru prepararea diverselor rețete culinare. Se consumă atât păstăile tinere, verzi, preparate în supe sau mâncăruri, cât şi boabele, care se pot consuma, prăjite şi măcinate, chiar ca înlocuitor de cafea. Fiind asemănător cu soia, năutul se poate folosi în prepararea chiftelelor, sarmalelor sau pilafurilor, fiind un foarte bun înlocuitor pentru carne, fiind şi mai gustos decât soia.
Cele mai cunoscute preparate culinare pe bază de năut sunt cele arabe: humus sau falafel (piure de năut prăjit). În diferite colțuri ale lumii, făina de năut se foloseşte pentru produse de panificație: în Italia, se obțin din ea aşa-numitele panelli, la Marsilia – panisse, în India – Besan Puda, în timp ce în Iran şi Afganistan făina de năut este folosită la prepararea biscuiților.
Năutul este o plantă alimentară şi medicinală cultivată şi la noi în țară. În scop fitoterapeutic se utilizează semințele (boabele).
Năutul bogat în antioxidanți (în special molibden şi triptofan), concentrați mai ales în învelişul exterior, poate contribui semnificativ în prevenirea bolilor de inimă. Consumul de năut reduce nivelul colesterolului negativ, de tip LDL, din sânge şi al trigliceridelor, prevenind astfel şi afecțiunile cardiovasculare fapt care a fost confirmat în urma unui studiu făcut în Statele Unite, pe un grup de persoane, timp de 20 de ani.
Conținutul în fitonutrienți are rol antioxidant, ajutând şi la stabilizarea glicemiei sangvine prin împiedicarea acumulării de zahar în sânge, făcând din năut un aliment foarte util persoanelor care suferă de diabet sau de hipoglicemie.
Fibrele şi proteinele din compoziția acestei legume stabilizează digestia şi pot fi de ajutor în curele de slăbire, o cană de năut are 250 de calorii şi asigură 50% din necesarul zilnic de fibre şi 30% din necesarul de proteine.
Fibrele insolubile din structura năutului sunt extrem de benefice pentru combaterea constipației şi pentru controlul poftei de mâncare, producând rapid senzația de saturație, potrivit site-ului whfoods.org. Aceste fibre nu sunt absorbite în intestine. Se umflă în prezența apei şi curăță intestinele. Fiind bogat în fibre, năutul ajută la scăderea riscului de cancer al colonului
De asemenea, năutul este indicat în oligurie (insuficiență a secreției urinare), infecții ale căilor urinare şi litiază urinară.
Năutul mai este recomandat în astenia fizică şi psihică, şi în convalescență, sub formă de infuzie, decoct, datorită faptului că este un aliment nutritiv şi diuretic. Datorită conținutului în triptofan şi a Vitaminei B6, care este importantă pentru producția de serotonină, poate fi util celor cu tulburări de somn.
Datorită conținutului mare de acid folic, năutul este recomandat femeilor care sunt însărcinate şi celor care vor să devină mămici. Fierul din boabele de năut produce energie, iar magneziul sporeşte cantitatea de enzime, care produc antioxidanți ce încetinesc procesul de îmbătrânire.
Apa de năut combate răceala şi energizează. Năutul este recomandat pentru tratarea răcelilor, a faringitelor şi a nevralgiilor şi sub formă de gargară sau cataplasme.
Cercetătorii indieni au ajuns la concluzia că năutul ar putea sta la baza unui tratament pentru milioanele de bolnavi de vitiligo din întreaga lume. Studiul a relevat că aplicarea unui unguent cu năut pe zonele depigmentate poate trata eficient boala, ajutând la repigmentarea pielii şi controlând eficient extinderea bolii. Cercetările efectuate pe un număr de pacienți au arătat că aceştia şi-au recăpătat pigmentul într-o perioadă cuprinsă între 20 şi 90 de zile.
Persoanele care suferă de gută sau au probleme de rinichi trebuie să consulte un medic nutriționist înainte de a consuma năut, el conținând şi purine, care sunt dăunătoare celor care suferă de astfel de afecțiuni. (Text si foto: Agerpres)