Leacuri din grădină: MORCOV

morcovi

Întăreşte-ţi imunitatea cu câte un morcov crud consumat în fiecare zi. Morcovul este foarte recomandat copiilor fiindcă îi ajută în procesul de creştere.

Morcovul (Daucus carota) este o plantă bienală, cu o rădăcină vegetală, de culoare portocalie, originară din zona mediteraneană, după spusele unor cercetători, cultivată încă din vremea romanilor şi a galilor, fiind considerată un aliment deosebit de valoros, cu proprietăţi terapeutice multiple, valabile în combaterea unei game largi de afecţiuni. Alţi cercetători susţin că morcovul ar fi fost „domesticit” cu cinci-şase milenii în urmă în Orientul Mijlociu, pe teritoriul Afganistanului. În Europa, morcovii nu au fost populari până în Renaştere, fapt cauzat probabil de faptul că varietăţile timpurii aveau rădăcinile dure şi fibroase. Începutul secolului al XVII-lea îi găseşte pe agricultorii europeni cultivând mai multe varietăţi de morcovi, ajungând în prezent la un morcov portocaliu, cu o textură mult mai plăcută decât cea a predecesorilor săi.

În lume există incredibil de multe varietăţi de morcov (de ordinul sutelor), neaşteptat de diferite între ele. La noi în ţară sunt folosite aproape exclusiv varietăţile de morcov de culoare portocalie. Mai rar, întâlnim la noi şi morcovul galben, care este foarte bogat în xantofilă şi luteină, doi pigmenţi care previn ateroscleroza şi cancerul pulmonar. În India şi în China se foloseşte şi o varietate de morcov roşu, care conţine un pigment numit licopina. Morcovul purpuriu este cultivat în unele regiuni din Turcia şi din Irak, fiind bogat în pigmenţi antocianici, principii active care combat inflamaţiile articulare. Morcovul alb este întâlnit în estul Afganistanului, în Pakistan şi în Iran, fiind lipsit de pigmenţi, dar în schimb e foarte bogat în fibre alimentare.

Morcovul crud conţine aproximativ 90% apă plus proteine, glucide, lipide, vitaminele A, B1, B2, B6, C, K, PP, fier, calciu, magneziu, acid folic, fosfor, potasiu, sodiu, fibre dietetice. Toate acestea împreună cu mai puţin de 50 calorii la 100 de g.

Efectele terapeutice

Morcovii se pot consuma în stare crudă, în salate sau gătiţi în supe şi mâncăruri. Tulpina verde de asemenea se poate consuma, deşi nu este o practică obişnuită. În urma fierberii, aproximativ 70% din vitamina A conţinută este distrusă, la fel ca şi vitamina C şi multe alte substanţe nutritive. Totuşi, este important de ştiut că vitaminele şi mineralele rămase după fierbere sunt mult mai uşor de asimilat decât din morcovul crud. Mai mult, morcovul fiert este foarte bine digerat şi tolerat de către tubul digestiv, fiind ca atare recomandat în mod special persoanelor convalescente ori, care datorită unor afecţiuni gastro-intestinale, nu suportă crudităţile. Organismul asimilează o cantitate mult mai mare de betacaroten din morcovul fiert decât din cel în stare crudă. Din aceste motive, morcovul fiert poate avea, deşi poate părea incredibil, o aplicabilitate terapeutică mai mare chiar decât cel consumat crud.

Fiind foarte bogată în vitamine, zaharuri şi săruri minerale, rădăcina suculentă de morcov, de culoare galbenă-portocalie, a fost utilizată de multe secole în medicina tradiţională ca un component energizant, un aliment esenţial pentru copii, bolnavi, femei gravide şi bătrâni şi o sursă excepţională de antioxidante naturale contra cancerelor.

Efectele terapeutice sunt datorate şi altor compuşi organici cum sunt glucidele, mai ales levuloză şi dextroză, pectine, proteine, glicolipide, fosfolipide, steroli, lecitine, acizi graşi (linoleic, palmitic), aminoacizi (asparagina) şi daucarina – un puternic vasodilatator la nivel cerebral.

Seminţele uscate conţin un ulei eteric complex (0,4-0,8%) în care predomină sesquiterpenoide în proporţii de peste 50-60 % din total.

Frunzele conţin acizi organici (cafeic, ferulic), clorofilă, fibre vegetale şi săruri minerale (fier, aluminiu, zinc, magneziu etc.). Frunzele uscate de morcov au acţiuni digestive, stimulente, carminative, emenagoge şi galactogoge (stimulează lactaţia). Ele conţin mai multe minerale decât rădăcina şi pot fi folosite în ciorbe, supe sau sub formă de infuzie.

Morcovii prin conţinutul ridicat de carotenoizi (ce dau culoarea portocalie), în principal betacaroten, care este transformat de organism în vitamina A, numită vitamina frumuseţii, au efecte directe pentru piele, inimă şi sistem imunitar. S-a descoperit ca betacarotenul este un factor de protecţie (antioxidant) împotriva cancerului de plămân. Fiind un puternic antioxidant acesta împiedică îmbătrânirea prematură, susţine imunitatea naturală, crescând rezistenţa faţă de infecţii, dar şi faţă de transformările maligne ce pot să apară la nivelul celulelor, protejează pereţii arteriali şi ajută la scăderea colesterolului, fiind foarte benefic în cazul persoanelor cu ateroscleroză şi are acţiune protectoare şi în cazul ulcerelor gastrice.

Consumul de morcovi reglează tranzitul intestinal şi detoxifică intestinele, având un rol protector împotriva cancerului de colon. De asemenea morcovii cruzi şi sucul de morcovi ajută la eliminarea paraziţilor intestinali. La nivelul aparatului digestiv este un neîntrecut „prieten” al ficatului şi are acţiuni antidiareice, laxative, purgative, antiseptice, antibiotice, antiputride, antihemoragice, hemostatice, sedative, fluidizante biliar, regeneratoare hepatic, cicatrizante gastric şi intestinal, vermifuge şi tenifuge.

Cele mai importante acţiuni terapeutice se constată în tulburările de creştere la copii, rahitism, anemie, debilitate, demineralizare, surmenaj, oboseală, astenie, extenuare, convalescenţă, nevrism, avitaminoze, scorbut.

În afecţiunile respiratorii intervine în liniştirea crizelor de tuse convulsivă, astm bronşic, bronşite cronice, răceală, voce voalată, pneumonie şi în creşterea rezistenţei faţă de bacilul tuberculozei (Koch).

De asemenea, intervine în diminuarea glicemiei din sânge la bolnavii de diabet zaharat (se recomandă asocierea morcovului cu ţelina).

În bolile renale şi genitale are un rol esenţial prin eliminarea excesului de acid uric, cu efecte favorabile în insuficienţă renală, blocaj renal, artritism, reumatism şi gută. De asemenea, protejează mucoasele genitale (datorită carotenului).

În afecţiunile dermatologice, morcovul este un real protector al pielii, cu efecte de vindecare în răni, plăgi, ulceraţii, iritaţii, arsuri, eczeme, furuncule, ulcere varicoase, crăpături de călcâie şi mâini, pecingine, acnee, bube dulci, escare, degerături, prurit, pete tegumentare, înţepături de insecte.

Protejează pielea faţă de agresiunea radiaţiilor ultraviolete şi facilitează bronzarea uniformă. Previne ridurile şi catifelează tenul uscat.

La persoanele în vârstă s-au dovedit efecte clare în prevenirea îmbătrânirii şi epuizării fizice şi nervoase.

Una dintre cele mai consumate legume din lume, a doua după cartof, morcovul este una din cele mai ieftine legume, dar cu proprietăţi miraculoase.(Text: Agerpres, Foto: ziuaveche.ro)