Fascinanţi prin culorile roşu, galben, verde, portocaliu, ispititori şi savuroşi prin gustul uşor dulceag şi uşor amărui sau iute, uşor crocanţi, ardeii sunt folosiţi de sute de ani în mâncăruri şi salate, pe tot mapamondul. Ardeiul (Capsicum annuum) este o specie populară a genului Capsicum, care face parte din familia Solanaceae alături de cartof, roşie şi vânătă.
Ardeii au un colorit aparte, gama de culori pornind de la varietăţile mai des întâlnite de verde, roşu, galben sau portocaliu, până la cele mai închise, cum ar fi purpuriu, maro şi chiar negru. Provin din America de Sud, fiind cunoscuţi cu multă vreme în urmă, aceştia au fost răspândiţi în întreaga lume de exploratorii spanioli şi portughezi. Fiind nişte legume adaptabile, cultivarea lor s-a răspândit repede pe toate continentele. Sunt cultivate patru feluri de ardei: iuţi, graşi, lungi (ex. kapia) şi gogoşari.
Ardeiul este o sursa de vitamine C, A, B6, B1, E, K şi fibre. Principiile active nou descoperite în ardeiul gras au devenit de real interes pentru biochimişti. În ultimii ani, au fost publicate sute de articole ştiinţifice din domeniul medicinei moderne, care fac referire strictă la acţiunea benefică a substanţelor prezente în ardeiul gras.
Ardeiul de culoare verde este o bună sursă de fibre, folaţi şi vitamina K, precum şi molibden sau mangan. Comparativ cu ardeii verzi, ardeii roşii au mai multe vitamine şi nutrienţi şi conţin de nouă ori mai mult licopen (antioxidant). Pe lângă beta-caroten, ardeiul roşu conţine şi fitonutrienţi, precum licopen, luteină şi zeaxantina, potasiu, triptofan, cupru. Ardeii dulci conţin cantităţi mici de capsaicina, un compus alcaloid.
Varietatea de ardei iute, datorită prezenţei dominante a substanţei iritante, capsaicina, are multiple indicaţii terapeutice. Cea mai bună formă sub care putem consuma ardei este cea crudă, în salate sau sub formă de suc proaspăt. Dar virtuţile lor curative continuă şi după ce sunt muraţi, copţi pe plită sau preparaţi în diverse mâncăruri.
Beneficiile terapeutice ale ardeiului
Ardeiul gras şi celelalte soiuri, ardeiul capia, ardeiul iute şi dolofanul gogoşar, reprezintă unele dintre cele mai sănătoase legume de care dispunem în luna septembrie. Buletinul de analize al ardeilor scoate la iveală o compoziţie naturală de excepţie, de la vitamine, la antioxidanţi şi minerale, nutrienţi extrem de benefici în buna funcţionare a organismului.
Datorită conţinutului ridicat de antioxidanţi – beta-caroten, luteină, vitamina C – ardeii neutralizează efectele radicalilor liberi şi minimizează daunele pe care aceştia le produc arterelor, nervilor şi ţesuturilor. Astfel, se pot preveni sau reduce simptomele anumitor boli.
Vitamina B6 conţinută de ardei este esenţială pentru celule, în special pentru reînnoirea lor rapidă, ceea ce poate însemna şi prevenirea bolilor sau vindecarea rapidă a acestora. Tot vitamina B6 are grijă şi de sănătatea sistemului nervos. Îl protejează şi îl menţine la capacitate maximă atunci când ardeiul este consumat crud, în mod regulat. Cu ajutorul vitaminei B6 şi al acidului folic din ardeiul gras, organismul metabolizează enzimele ce pot cauza cheagurile din vasele sanguine.
De asemenea, ardeii combat bolile cardiace şi contribuie la scăderea colesterolului – LDL.
Ardeii sunt o alegere perfectă pentru cei care au nevoie de mai multă vitamina C. Toate soiurile de ardei conţin vitamina C în cantităţi uriaşe, însă ardeiul gras roşu are de două ori mai multă vitamina C decât citricele, iar ardeiul roşu iute conţine cu 330% mai multă vitamina C decât o portocală. Prin conţinutul acestei vitamine, consumul de ardei creşte imunitatea organismului şi menţine aspectul tânăr al pielii mai multă vreme.
Ardeiul este o sursă consistentă de vitamina E, care joacă un rol important pentru sănătatea părului şi a pielii. Vitamina A din ardei protejează împotriva degenerării maculare corelată cu înaintarea în vârstă. Efectul este întărit de celelalte componente întâlnite în ardei: antioxidanţi – vitamina C, E şi betacarotenul, minerale – seleniu, cupru şi zinc. Mai mult chiar, unii oameni de ştiinţă sunt de părere că ardeiul poate preveni cataracta.
Antioxidanţii din ardeiul gras au un efect vizibil în diminuarea efectelor pe care artrita reumatoidă le cauzează, prin acţiunea lor antiinflamatorie. Beta-carotenul care se află în ardei poate preveni apariţia anumitor tipuri de cancer, precum cel mamar, în cazul femeilor aflate înainte de menopauză. Ardeii graşi conţin licopen, un caretonoid cere scade riscul apariţiei cancerului ovarian, de cervix sau pancreatic. Previne cancerul de colon prin conţinutul ridicat de fibre care sporesc viteza cu care toxinele ce pot provoca daune sunt eliminate din organism.
Numărul scăzut de calorii din ardei face din această legumă aliatul perfect împotriva kilogramelor în exces. Ardeiul asigură o mare parte din necesarul de vitamine şi conţine substanţe care ajută în procesul de slăbire. Cercetătorii estimează ca un consum zilnic de 200 g ardei gras proaspăt sau 150 g ardei gras conservat în oţet scade cu până la 20% ritmul depunerilor de grăsimi. Acest calcul este valabil în cazul unei cure de ardei gras de minimum 21 de zile şi în lipsa unui consum exagerat de glucide şi grăsimi animale.
Cercetătorii germani au descoperit că în ardeiul gras sunt prezente mici cantităţi de zaharuri, rar prezente în organismele vii, şi anume cele levogire, cu o acţiune specială: activarea duşmanilor grăsimii, enzimele lipolitice. Aceasta face ca un consum constant de ardei gras la anumite ore din zi să crească eficienţa substanţelor care distrug grăsimile acumulate, iar efectul de slăbire să crească considerabil.
Cei mai eficienţi pentru slăbit sunt totuşi ardeii iuţi. Căldura generată în organism de ardeiul iute duce la transpiraţii, la oxidarea mai rapidă a straturilor de grăsimi şi, implicit, la pierderea de kilograme.
Cercetările recente au dovedit că „efectul crocant” al unor alimente precum merele coapte şi ardeiul gras au un eficient efect de slăbire. Sonoritatea specifică a mestecării unor vegetale cum ar fi ardeiul gras produce o stimulare indirectă a secreţiei de hormoni tiroidieni care scad ritmul depunerilor de grăsimi.
Ardeiul roşu este mai sănătos decât cel verde, cu o cantitate de vitamine A şi C de două ori mai mare decât cel din urmă. Are în primul rând proprietăţi digestive şi vitaminizante, dar şi un important rol de adjuvant în numeroase afecţiuni. Are de 11 ori mai mult beta-caroten decât cel verde. Ardeiul roşu reduce riscul de infarct.
Gogoşarul este şi el o legumă din familia ardeiului, cu proprietăţi medicinale aparte. Tinctura de gogoşar este neîntrecută în calmarea şi vindecarea suferinţelor cauzate de artrită, gută sau lombalgii. Rolul terapeutic al gogoşarilor intervine şi în cazuri de diaree, tuse măgărească, reumatism. Muraţi, gogoşarii ajută la arderea grăsimilor şi la tranzit, tratează excelent mahmureala. Dacă la murat se adaugă scorţişoară, gogoşarii vor fi eficienţi în litiaza şi insuficienţa renală. Sucul de gogoşari combate balonarea, iar aplicat pe păr, diminueaza seboreea. Ardeii capia sunt cei mai bogaţi în beta-caroten.
Ardeiul iute este cunoscut pentru conţinutul de capsaicină. Consumat în mod regulat, poate scădea nivelul colesterolului „rău” din corp. Tot datorită capsaicinei, are şi proprietăţi antiinflamatoare, reduce durerile şi inflamaţiile cauzate de boli precum artrita, reumatismul etc. Ardeiul iute este un stimulent antiseptic, care conţine o mare cantitate de vitamina C şi beta-caroten.
El poate regulariza curgerea sângelui, întăreşte inima, arterele şi nervii. Primele studii de laborator pe mamifere experimentale sugerează că această substanţă specifică ardeiului iute are proprietăţi antibacteriene, anticancerigene, analgezice şi antidiabetice. De asemenea, s-a constatat că reduce trigliceridele şi nivelul de colesterol LDL la persoanele obeze.
Medicina populară consemnează şi utilizarea ardeiului iute contra durerilor de urechi la copii. În tratarea diverselor răceli ce implicau dureri de gât, guturai, tuse, dar şi pentru durerile de spate, bunicii noştri foloseau diverse mixturi din ardei iute.
Conform studiilor, ardeii sunt printre alimentele în care se pot găsi cantităţi mari de reziduuri de pesticide. Un dezavantaj este şi acela ca majoritatea caloriilor conţinute de către ardeiul roşu provin din zaharuri. (Text: Agerpres, Foto: ziarulring.ro, ele.ro, gradinuca.ro)
