Republica Kârgâzstan sărbătoreşte ziua naţională la 31 august. Aceasta marchează aniversarea proclamării independenţei – 1991. Republica Kârgâzstan este situată în Asia centrală şi are ca vecini Uzbekistan, Kazahstan, China, Tadjikistan.
Repere geografice
Munţii înalţi dau caracteristica naturii ţării. Aceştia aparţin în cea mai mare parte sistemului muntos Tian Shan (7.439 m – cea mai mare altitudine pe teritoriul Kârgâzstan, vârful Jengish Chokusu, la graniţa cu China). În sud-vest, se află Munţii Transalai, ce aparţin sistemului Pamiro-Alai.
Sectorul cel mai coborât al teritoriului Kârgâzstan îl reprezintă depresiunile premontane Ciuisk şi Fergana (în sud-vest); depresiune există şi în spaţiul montan înalt, mai extinsă fiind cea a lacului Issyk Kul, la peste 1.600 m altitudine, în munţii Tian Shan. Râuri mai importante, cu un ridicat potenţial energetic, sunt afluenţi ai Sârdariei/Syrdarja (Naryn, Ceatkal ş.a.).
O parte a râurilor îşi pierd apele în nisipurile pustiului Muiunkum, pe teritoriul Kazahstanului (ex. Ciu, Talas). Dintre lacuri se remarcă Issyk Kul, 6.280 kmp, având adâncimea maximă de 702 m şi un mare volum de apă.
Clima este temperat-continentală, deosebit de aspră în regiunile înalte, unde se întâlnesc numeroşi gheţari, dintre aceştia se disting Inylcek – 57 km lungime şi Kainda – 25 km. Precipitaţiile sunt mai bogate în vest şi nord (peste 800 mm/an) şi reduse în est şi în depresiuni intramontane (200-300 mm/an). Vegetaţia este predominant ierboasă (xerofită în regiunile aride), potrivit vol. Enciclopedia Statelor Lumii (2005). Pădurile ocupă suprafeţe reduse. Fauna include dropia, capra de munte, arharul, jderul de piatră.
Kârgâzii sunt în mod tradiţional fermieri nomazi, originari din Siberia şi sosiţi pe acest teritoriu în secolul al XIII-lea. Tradiţiile lor nomade continuă şi astăzi, familiilor sunt însoţite de turmele de oi, iaci şi cai, ce urcă pe pajiştile alpine în timpul verii şi locuiesc în faimoasele iurte. Călăritul reprezintă parte integrantă a culturii kârgâze, cu numeroase festivităţi şi jocuri concentrate în jurul acestei activităţi.
Turism şi gastronomie
Dominată de munţi impunători şi bogată în frumuseţi naturale, Republica Kârgâzstan nu este o destinaţie turistică foarte cunoscută. Principalele zone sau obiective turistice sunt capitala – Bişkek – considerată una dintre cele mai verzi capitale ale lumii, mulţumită abundenţei de arbori şi parcuri şi având o serie de muzee de istorie, arte frumoase, grădină botanică.
Pe strada principală Ulitsa Sovietskaya se află Opera, Biblioteca Publică Chernyshevsky şi Muzeul de Artă de Stat. Alte atracţii includ Muzeul de Istorie din Piaţa Veche (Stary Ploshad), Muzeul Lenin, Muzeul Zoologic şi Teatrul de Dramă Kârgâz, potrivit turistik.ro.
Al doilea oraş al ţării este Oş, unul dintre cele mai vechi oraşe din Asia Centrală, vestit centru de prelucrare a mătăsii. La est de Oş se află Rezervaţia Naturală Sary-Chelek, care include şi lacul Sary-Chelek.
Munţii Altai şi Tian Shan, cu staţiuni montane şi sporturi de iarnă, lacul Issyk Kul, supranumit „Marea Kârgâză”, cel mai îndrăgit obiectiv turistic, reprezintă alte obiective de menţionat, potrivit vol. Enciclopedia Statelor Lumii (2005). Pe malul de nord al lacului Issyk Kul, se află o staţiune balneo-climaterică, Cholpan-Alta. La capătul de sud al lacului se află oraşul Kara-Kol, cu case atrăgătoare şi străzi aliniate de copaci, pe fundalul munţilor Terskay Ala-Too. La 16 km în afara oraşului Kara-Kol se află staţiunea Ak-Soo, cu izvoare termale. La mai puţin de o oră de Bişkek se află Rezervaţia Naturală Ala-Archa, care oferă un peisaj spectaculos.
Parcul Naţional Ala Archa cuprinde aproximativ 20 de gheţari şi 50 de vârfuri montane şi oferă zeci de trase pentru drumeţii, posibilităţi de căţărări, navigaţie, schi, înot sau practicarea echitaţiei. O zonă mai puţin dezvoltată din punct de vedere turistic este Song Kul, urmată de Jeti Oguz, ultima dispunând de câteva formaţiuni alpine spectaculoase şi câteva izvoare termale.
Datorită faptului că kârgâzii locuiesc în zone cu puţină ploaie, culturile de cereale şi legume depinde de irigaţii. Animalele domestice reprezintă o sursă importantă de hrană. Mâncarea tradiţională include „manti” (găluşte din carne de berbec), „irikat” (o salată de paste făcută din tăiţei, morcovi şi ridichi) şi „koumiss” (lapte fermentat). O delicatesă kârgăză servită mai ales invitaţilor este un platou cu ficat şi grăsime de oaie, fierte şi sărate. (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/Trip to Kyrgyzstan, Video: youtube.com)
