In memoriam Charlotte Bronte

Charlotte_BronteRomanciera şi poeta Charlotte Bronte, sora mai mare a altor două scriitoare Emily şi Anne Brontë, s-a născut la 21 aprilie 1816, în satul Thornton, Bradford în Yorkshire, fiind cel de-al treilea copil din cei şase (cinci fete şi un băiat) ai unui preot de ţară sărac.

În 1824, a urmat alături de surorile ei, şcoala nou-înfiinţată pentru fiicele de preot de la Cowan Bridge. Aici surorile Bronte au suferit un tratament dur, îndurând frigul şi mâncarea sărăcăcioasă. În iunie 1825, Maria (n. 1813) şi Elisabeth (n. 1815) au fost luate de aici, însă mult prea târziu pentru că, în acelaşi an au murit de tuberculoză. Charlotte şi Emily au fost aduse şi ele acasă.

Experienţa trăită la Cowan Bridge şi moartea surorilor şi-au pus amprenta asupra lui Charlotte Bronte, care sub pseudonimul de Currer Bell, mai târziu, le-a povestit în romanul „Jane Eyre” (1847), unul dintre cele mai celebre romane din literatura engleză. „În căutarea fericirii”, „Povestea anului” sunt printre primele nuvele scrise de scriitoarea engleză. A scris împreună cu fratele său, Branwell, un ciclu de povestiri fantastice „Angria” şi „Glasstown”.

Charlotte Brontë s-a înscris, în ianuarie 1831, la şcoala din Roe Head, Dewsbury. A revenit pentru o vreme acasă, iar în 1835 s-a reîntors la şcoala de la Roe Head ca guvernantă. Şi-a dat demisia în mai 1838 şi s-a reîntors la Haworth. În tot acest răstimp, Charlotte a scris fără întreruperi majore. În februarie 1842, Emily şi Charlotte au plecat împreună la Bruxelles, pentru a învăţa franceza, germana şi pentru a studia muzica, la pensionul Heger. Din ianuarie 1843, Charlotte a început să predea engleza la Bruxelles. În următorul an s-a întors la Haworth.

În mai 1846, sub pseudonimul Currer, Ellis şi Acton Bell a fost publicat un volum de poezii, la care Charlotte a contribuit cu 19 poeme, printre care: „Pilate’s Wife’s Dream”, „The Teacher’s Monologue” şi „Passion”. În acelaşi an, a încercat publicarea romanului „Profesorul” fără a avea însă succes. În august a început să scrie romanul „Jane Eyre”, iar în octombrie 1847 a fost publicat devenit imediat un bestseller.

Anul 1848 a fost unul dramatic pentru Charlotte. Fratele său Branwell, care era alcoolic şi dependent de opiu a murit în septembrie, iar sora ei Emily a murit în decembrie. Anul următor a murit Anne, în memoria căreia Charlotte a scris poezia „On The Death of Anne Bronte”. Au urmat romanele „Shirley” (1849), în care Charlote Bronte înfăţişează contradicţiile sociale din Londra de la începutul secolului al XIX-lea şi „Vilette” (1853), care conţine şi el o serie de momente autobiografice.

O trăsătură definitorie a romanelor Charlottei Bronte o constituie descrierea eroinelor pozitive, care se împotrivesc condiţiilor apăsătoare din societatea burgheză. În iunie 1854, Charlotte s-a căsătorit cu reverendul A.B. Nicholls, vicar la parohia tatălui ei. A rămas însărcinată, însă s-a îmbolnăvit de pneumonie şi, la 31 martie 1855, a murit împreună cu copilul ei nenăscut.

Începând cu anul 1910, romanul „Jane Eyre” a cunoscut numeroase ecranizări atât pe micul cât şi pe marele ecran. Cea mai recentă ecranizare este din 2011, în regia lui Cary Fukunaga, rolurile principale fiind interpretate de Mia Wasikowska şi Michael Fassbender. Filmul a fost nominalizat la Premiile Oscar 2012. În 2006, romanul a fost adaptat pentru un ministerial TV, în regia Susannei White.

Actriţa Ruth Wilson, interpreta lui Jane Eyre a fost nominalizată la Premiul Globul de Aur pentru cea mai bună actriţă într-o miniserie sau film pentru televiziune, iar pelicula a primit două Premii Emmy. (Text: Agerpres, Foto: commons.wikimedia.org)