Impresionant material arheologic, descoperit la cetatea Noviodunum

noviodunum-01

Arheologii tulceni au descoperit în ultima lună, în perimetrul basilicii din cetatea Noviodunum, oraşul Isaccea, judeţul Tulcea, un impresionant material arheologic, rezultatele campaniei de cercetare finanţate de Ministerul Culturii fiind apreciate drept ‘senzaţionale’.

‘Ne aşteptam la material arheologic din secolele V-VI, dar am găsit un material arheologic extraordinar din epoca romană timpurie, secolele I-III, care atestă o locuire intensă a zonei. Sunt piese remarcabile care denotă nu doar că acest centru avea rol militar, defensiv, ci şi un rol important în comerţ. Descoperirile din acest an sunt senzaţionale prin bogăţia, diversitatea şi frumuseţea materialului ceramic din epoca romană timpurie, perioadă mai puţin cunoscută în cetăţile dobrogene’, a declarat miercuri, 2 noiembrie, responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic din cetatea Noviodunum, Florin Topoleanu, angajat al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM) ‘Gavrilă Simion’.

Epoca romană timpurie este mai puţin cunoscută în cetăţile dobrogene, din cauza locuirilor ulterioare care au afectat urmele aşezărilor iniţiale, potrivit sursei.

În anul 2012, nivelul mic al cotelor Dunării a dus la descoperirea basilicii din cetatea Noviodunum şi a permis cercetarea a unui singur zid al basilicii, campaniile arheologilor din anii următori neputând fi derulate fie din cauza nivelului ridicat al fluviului care acoperea basilica, fie din cauza lipsei sursei de finanţare a cercetărilor.

‘Un element deosebit este că absida exterioară a basilicii este poligonală. Doar în câteva cazuri din cele 57 de basilici paleocreştine din Dobrogea absida este poligonală la exterior. E un element bun de datare, fiindcă se pare că prima basilică cu absidă exterioară poligonală a fost construită la Constantinopol în a doua jumătate a secolului al V-lea’, a afirmat cercetătorul ştiinţific Topoleanu.

noviodunum-02

Arheologii au descoperit în ultima lună amfore de diferite tipuri, vase din sticlă, ulcioare, cupe, platouri, veselă de masă, opaiţe şi monede.

‘Basilica şi-a început existenţa undeva în a doua jumătate a secolului al V-lea, dar nu ştim până când a funcţionat ca edificiu de cult, fiindcă podeaua este distrusă, iar după ce a ieşit din funcţie a fost folosită în epoca bizantină’, a mai spus reprezentantul ICEM ‘Gavrilă Simion’.

Noviodunum este una dintre cele mai importante cetăţi de la Dunăre din antichitate, fiind ultimul vad al fluviului până la Marea Neagră. Aici, Dunărea are albia îngustă, terenurile de pe cele două maluri sunt ferme şi permit construirea unor poduri de vase. Cetatea, potrivit cercetătorilor, a fost principala staţie a flotei romane Classis Flavia Moesica care controla cursul inferior al Dunării şi malurile de nord şi de vest ale Mării Negre, iar în secolul al VI-lea includea sediu episcopal.

Cercetările din acest an ale cetăţii au fost derulate în colaborare cu specialiştii arheologi Aurel Stănică şi Marian Mocanu şi au fost finanţate de Ministerul Culturii.

‘Aici se sapă din anii 1950 şi văd în viitor dezvoltându-se un muzeu şi un spaţiu deosebit pentru operaţiuni de restaurare a unor monumente extraordinare’, a mai spus Topoleanu.

În zilele următoare, potrivit sursei, zidurile cetăţii vor fi acoperite cu folii, vor fi asigurate cu pietre şi vor fi acoperite cu pământ pentru protecţie. De asemenea, se va continua activitatea de curăţare şi identificare a materialelor arheologice descoperite.

În vârstă de 65 de ani, angajat la institutul tulcean din anul 1980, Florin Topoleanu a condus instituţia aproape 10 ani şi a semnat de-a lungul timpului patru volume de specialitate şi zeci de articole ştiinţifice.

În vara acestui an, arheologii ICEM ‘Gavrilă Simion’ din Tulcea au descoperit în perimetrul cetăţii primul document epigrafic din ultimii 21 de ani de cercetări efectuate în cetatea Noviodunum. Inscripţia reprezentând o bornă miliară (o piatră care marchează distanţa dintre două localităţi din Imperiul Roman, n. red.) fiind datată între anii 317 şi 324, în timpul domniei comune a împăraţilor Constantin şi Licinius.( Text si foto: Agerpres)