Specia Homo sapiens are o istorie sexuală mai aventuroasă decât se credea până acum şi toată această promiscuitate sexuală de acum mii de ani a lăsat o amprentă de neşters asupra genomului uman, relatează Reuters.
Oamenii de ştiinţă au declarat vineri că o analiză a informaţiei genetice a aproximativ 1.500 de oameni din locuri din întreaga lume a indicat cel puţin patru episoade de încrucişare, cu zeci de mii de ani în urmă, dintre care trei cu verii noştri apropiaţi neanderthalieni şi unul cu o misterioasă specie umană dispărută cunoscută sub numele de omul de Denisova sau denisovan.
Oameni care trăiesc pe insule ecuatoriale îndepărtate din Melanezia în Oceanul Pacific au reprezentat singura populaţie despre care s-a constatat că posedă moştenire genetică denisovană apreciabilă. Aceşti melanezieni, ca majoritatea populaţiilor umane, au şi gene moştenite de la neanderthalieni.
Cercetătorii au descoperit că unele dintre genele moştenite de la aceste specii dispărute au fost benefice pentru specia noastră. Multe sunt implicate în sistemul imunitar şi probabil au ajutat la protejarea împotriva agenţilor patogeni, iar altele joacă un rol important în biologia pielii şi părului, a declarat geneticianul Joshua Akey de la Universitatea din Washington, care a ajutat la conducerea studiului publicat în revista Science.
Cercetătorii au analizat secvenţe de ADN de la 35 de persoane care trăiesc pe o insulă nordică din regiunea Melanezia, în largul coastei Noii Guinee. S-a descoperit că aceşti melanezieni au o moştenire genetică de aproximativ 2 la sută de la neandertalieni plus o contribuţie genetică suplimentară de aproximativ 2 până la 4 la sută de la denisovani.
Populaţiile non-africane studiate au avut aproximativ 1,5 până la 4 la sută moştenire genetică de la Neanderthal, a spus Akey. Populaţiile africane nu au nici strămoşi neanderthalieni, nici denisovani, pentru că aceste două specii nu au fost niciodată pe acest continent.
Omul de Denisova, descoperit în ultimul deceniu, este cunoscut doar graţie unui os al degetului mic şi unor dinţi găsiţi într-o peşteră din nordul Siberiei.
Neanderthalieni robuşti au prosperat în Europa şi Asia într-o perioadă cuprinsă între aproximativ 350.000 de ani în urmă şi momentul dispariţiei lor rapide acum aproximativ 40.000 de ani.
Mai puţine lucruri se cunosc despre denisovani. Dar faptul că singurele rămăşiţe cunoscute ale acestei specii provin din Siberia de Nord, iar contribuţia ei genetică este găsită la oamenii care trăiesc departe în Melanezia sugerează că omul de Denisova a trăit pe o arie geografică extinsă în Asia, a declarat Akey.
Antropologul D. Andrew Merriwether de la Universitatea Binghamton a declarat că cercetătorii au găsit, de asemenea, în genomul uman urme genetice dintr-o a patra sursă, necunoscută.
În concluzie, ”aceste descoperiri prezintă o imagine a, probabil, cel puţin patru specii de hominizi (specia noastră şi speciile umane dispărute) în viaţă în acelaşi timp şi a unor încrucişări în decursul ultimilor 100.000 de ani. Cu siguranţă nu este un lucru la care majoritatea oamenilor se gândeau în urmă cu zece ani”, a spus Merriwether. (Tex: Agerpres, Foto: Reuters)
