Republica Cooperatistă Guyana sărbătoreşte, la 23 februarie, Ziua Naţională. Începând din secolul al XVII-lea, Guyana a fost colonie daneză, iar în 1815 a devenit posesiune britanică, dobândindu-şi independenţa în 1966. La 23 februarie 1970, s-a proclamat republică cooperatistă.
Relief
Cu o suprafaţă de 214.969 km pătraţi, Guyana se află pe coasta de nord a Americii de Sud, învecinându-se cu Surinam, la est, cu Brazilia, în sud şi sud-vest şi cu Venezuela, la vest, iar în nord-est are deschidere la Oceanul Atlantic.
Populaţia ţării, de aproximativ 748.486 locuitori, potrivit unor estimări din anul 2010, locuieşte, în proporţie de 90%, în zona de coastă din nord-vestul ţării, care cuprinde capitala Georgetown şi oraşele Bartica, New Amsterdam şi Mabaruma. După abolirea sclaviei, în Guyana au fost aduşi numeroşi străini, pentru a face muncile de bază, printre aceştia numărându-se cetăţeni provenind din India sau din China.
Guyana este caracterizată de un climat tropical, umed şi călduros, cu două anotimpuri foarte ploioase: din mai până în august şi din noiembrie până în ianuarie, în restul anului, vremea fiind călduroasă.
Guyana se împarte în trei regiuni geografice distincte. Prima dintre acestea este zona de coastă, care ocupă 4% din suprafaţa ţării şi unde locuieşte 90% din populaţie. Aceasta cuprinde capitala Georgetown şi oraşele Bartica, New Amsterdam şi Mabaruma. Din zona de coastă, se face trecerea către cea colinară şi muntoasă a ţării, bogată în minerale. Cea de-a treia regiune geografică este reprezentată de pădurile tropicale, care acoperă peste 80% din suprafaţa ţării, potrivit infoplease.com. În sud-vest şi în centru se întâlnesc savane, care acoperă zona din jurul munţilor Imbaimadai şi Kamarang.
Guyana, cuvânt amerindian ce se traduce prin ”tărâmul multor ape”, este brăzdată de o reţea impresionantă de râuri. Cu toate că există drumuri asfaltate care traversează întreg teritoriul, în unele locuri deplasarea nu se poate face decât pe apă. Cele mai mari trei râuri care străbat ţara sunt Essequibo, Demerara şi Berbice, acestea vărsându-se în ocean. Râul Essequibo este cel de-al treilea ca mărime din America de Sud şi traversează Guyana pe toată lungimea, de la nord la sud.
Potrivit site-ului oficial al Autorităţii pentru Turism din Guyana, www.guyana-tourism.com, în partea de sud-vest a Guyanei, între râul Rupununi şi graniţa cu Brazilia şi Venezuela, se află savana Rupununi, caracterizată prin prezenţa animalelor şi plantelor sălbatice.
Aici pot fi întâlnite 500 de specii de păsări, 1.500 de specii de plante diferite, peste 400 de specii de peşte, 120 de specii de şerpi, şopârle şi broaşte, 105 mamifere, printre care şi jaguarul, care trăieşte în zonele mai înalte. Există şi câteva aşezări omeneşti, locuite de trei triburi amerindiene, Wapishana, Wai Wai şi Macushi, dar şi câteva ferme la unde lucrează ”vaqueros” (cowboy), unii dintre aceştia fiind chiar descendenţi ai coloniştilor scoţieni din secolul al XIX-lea. Oraşul principal al acestei regiuni este Lethem, situat la graniţa cu Brazilia.
Un alt element important al reliefului ţării îl reprezintă Munţii Pacaraima, cu cel mai înalt vârf al ţării, Muntele Roraima, situat la 2.810 m. Munţii Pacaraima se află în vestul ţării, la graniţa cu Brazilia şi Venezuela. Tot în partea de sud-vest a ţării, ca un fundal pentru savana Rupununi, se întind Munţii Kanuku, care adăpostesc o mare varietate de păsări şi de animale. Pe coasta estică a munţilor nu există aşezări umane, prin urmare zona este preferată de călătorii care doresc să experimenteze viaţa în mijlocul naturii, neatinsă de mâna omului.
Guyana are peste 300 de cascade, unele dintre ele fiind cele mai înalte din lume. Dintre acestea sunt demne de amintit cascadele Regele Edward al VIII-lea, de peste 259 metri, Kaieteur, de 251 metri, urmată de Regele George al VI-lea, de 160 metri.
Cultură
Cultura Guyanei reflectă influenţe amerindiene, nepaleze, indiene, chineze şi africane, dar îndeosebi influenţe britanice, olandeze, portugheze şi spaniole, având în vedere faptul că europenii au luptat pentru supremaţie aici. Guyana este, de altfel, singura ţară din America de Sud a cărei limbă oficială este engleza. Influenţe daneze se regăsesc îndeosebi în zonele unde aceştia s-au stabilit, respectiv pe malurile râurilor Essequibo, Demerara şi Berbice, potrivit site-ului www.mapsofworld.com/south-america/culture/guyana.html.
Cu toate că se află pe continentul sud-american, Guyana este considerată o ţară caraibiană. Cultura, îndeosebi cea din zona de coastă, este foarte similară cu cea din Indiile de Vest, potrivit site-ului www.iexplore.com.
Artele vizuale sunt la mare preţ în Guyana, artiştii locali realizând numeroase sculpturi sau picturi expuse în capitala Georgetown. Totodată, în majoritatea pieţelor se găsesc numeroase obiecte artizanale, lucrate manual. Muzica tradiţională este o combinaţie de influenţe europene, latine, africane şi locale. Sporturile preferate sunt fotbalul şi cricketul, pentru cele practicate în aer liber, şi domino-ul, ca sport de interior.
Potrivit www.mae.ro, 52% din populaţie este creştină (romano-catolică şi protestantă), 34% este hindusă, iar 9% musulmană, celelalte religii reprezentând 5%.
Gastronomie
Bucătăria din Guyana reprezintă o fuziune creolă, cu multe influenţe indiene, notează site-ul www.infotour.ro. Este asemănătoare cu cea din alte ţări din zona Caraibelor, reflectând, totodată, istoria colonială a ţării, cu feluri de mâncare africane, amerindiene, europene, chinezeşti şi europene, îndeosebi britanice.
În Guyana există o preferinţă pentru fructele de mare, dar se mănâncă şi carne de pui, porc şi vită, condimentată din belşug cu curry. Felurile de mâncare au fost, însă, adaptate, de cele mai multe, prin adăugare de ierburi şi condimente. Un fel de mâncare apreciat este aşa-numitul ”Pepperpot”, o tocană de origine amerindiană, făcută din carne şi extract de manioc (cassareep), la care se adaugă condimente. Alte preparate preferate sunt pâinea făcută din făină de manioc şi ”Metemgie”, o supă groasă şi consistentă, făcută din lapte de cocos în care se fierb nişte găluşte mari, numite Duff, care se serveşte cu peşte sau cu pui prăjit.
Un condiment larg răspândit în Guyana este curry, care se foloseşte la majoritatea preparatelor din carne. Totodată, localnicii obişnuiesc să prepare pâinea în casă, ceea ce a devenit o adevărată artă în multe localităţi, obicei păstrat din perioada dominaţiei britanice.
Un element important pentru o masă reuşită îl reprezintă băuturile. Se consumă multe sucuri de fructe, dar şi bere, brandy sau whisky. Băuturile locale sunt făcute din fructe, iar printre cele mai populare se numără limonada, sucul de ananas, mauby, făcut din coajă de copac, sorrel, făcut din hibiscus, berea cu ghimbir şi punch cu arahide. Berea naţională este ”Banks” şi se vinde în recipiente foarte mari. Cea mai populară băutură este, însă, romul negru. (Text: Agerpres, Foto: en.wikipedia.org, food.com, welcometoguyana.wordpress.com, Video: youtube.com)
